logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Interpretarea viselor la Sigmund Freud (Articol de Marina Georgiana Mogoș) PDF Imprimare Email 1187 Afişări
Scris de Marina Georgiana Mogoș   
Marţi, 10 Februarie 2015 15:57

Visul reprezintă, pentru foarte multe persoane, un termen care descrie experienţa subconştientă, constând într-o succesiune de imagini, sunete şi emoţii.

În primul rând, doresc să aduc în discuţie definiţia asupra fericirii a scriitorului român Ionuţ Caragea: 
 
,,Fericirea este gaura cheii prin care tragi cu ochiul la ceea ce numai visul poate atinge”.
 
Consider că această definiţie oferă o perspectivă interesantă asupra relaţiei dintre fericire şi vis. În al doilea rând, Sigmund Freud afirmă că “oamenii nu se simţeau în încurcatură în legatură cu găsirea explicaţiei unui vis şi, dacă şi-l aminteau dupa ce se trezeau, îl considerau o vestire, fie milostivă, fie ostilă, venită din partea unor forţe mai înalte, demonice sau divine”. Astfel, în vis pot apărea semne codificate şi nu neapărat o înşiruire de imagini independente. Mai exact, este vorba despre o regresie care îmbracă mai multe forme şi expresii, de la retrăirea unei satisfacţii din trecut şi până la o întâmplare aproape ireală.
 
Să luăm un exemplu de vis  în care este vorba de retrăirea unei satisfacţii din trecut: 
“Am visat odată, în timpul războiului, că unul dintre fiii mei aflaţi pe front a căzut.Nu purta uniformă militară, ci un costum de schior, aşa cum purtase acum câţiva ani înaintea razboiului, în timpul accidentului său grav de schi.Stătea pe o ridicătură care semăna cu un taburet, făcandu-mă să mă raportez la o amintire proprie din copilărie: eu însumi mă suisem, când d-abia  împlinisem doi ani, pe un astfel de taburet, pentru a lua ceva de pe dulap, mă răsturnasem, căzusem şi  îmi făcusem o rană a carei urmă se vede şi  în ziua de azi.Fiul meu însă, pe care acel vis  îl declară mort, s-a intors teafăr din pericolele războiului”. După părerea mea, acest vis este dovada clară că prin intermediul altor simboluri “retrăim” episoade din trecut şi, cu toate că aparent aceste vise prevestesc o întamplare neplacută precum moartea, nu înseamnă că se va întampla cu siguranţă.Pe de altă parte, exista şi vise care anunţă o nenorocire şi voi da drept exemplu visul următor: 
 
,,Le-am văzut pe cele două nepoate ale mele care trăiau în Anglia, erau îmbrăcate în negru şi spuneau: ,,Joi am ingropat-o!”.Ştiam că este vorba despre moartea mamei lor”.
 
Pe lânga cele enunţate anterior, menţionez faptul că şi ,,visul telepatic” are un rol destul de important deoarece avem de-a face cu presimţirile unor evenimente îndepărtate, premoniţii.Unul dintre pacienţii lui Sigmund Freud a descris următorul vis:
 
,,La 22 august 1914 dimineaţa, la ora 10.00, am visat că fratele meu aflat pe front striga: ,,mama, mama!”.După două zile,merg la mama mea şi o găsesc abătută, intrucât băiatul i se anunţase cu exclamaţia repetată ,,mama, mama!”.La scurt timp, pacienta şi-a amintit de acest mesaj telepatic de care avusese parte în acelaşi timp şi, într-adevăr, după cateva săptămani, se constată că tânărul luptător a murit în acea zi, la ora respectivă.Intr-o altă ordine de idei, se poate spune că de fapt mama lui a primit acel mesaj telepatic pentru că pe ea o striga şi nu pe sora lui.’’
 
Cu toate acestea, Freud afirmă că în decursul activităţii lui de aproape douăzeci şi şapte de ani de analist, nu a fost niciodata în situaţia să consemneze la unul dintre pacienţii lui un vis cu adevărat telepatic, iar oamenii cu care lucra doar erau o bună colecţie de naturi grav nevropatice şi ,,extrem de sensibile”.Tot felul de evenimente, cum ar fi accidente, îmbolnăviri ale celor apropiaţi, mai cu seamă moartea unui părinte s-au petrecut destul de de în acea perioada, dar niciodata aceste întâmplări atât de adecvate naturii lor nu i-au dat oportunitatea să înregistreze un singur vis telepatic.
 
Trebuie sa luam in considerare si “visul infantil” care reprezintă realizarea unei dorinţe.Tot realizarea unei dorinţe este şi urmatorul vis de copil, care la prima vedere nu este în întregime inteligibil:
 
,,O fetiţă care înca nu împlinise patru ani fusese adusă de la ţară la oraş din cauza unei afecţiuni şi a innoptat la o matuşă care nu avea copii, intr-un pat mare, pentru ea desigur prea mare.A doua zi dimineaţa, a relatat ca visase că patul era mult prea mic pentru ea, aşa că nu avusese loc în el.”Dezlegarea acestui vis, ca vis de dorinţa, se face cu uşurinţă dacă ne amintim că ,, a fi mare” este o dorinţa chiar adesea exprimata a copiilor.Mărimea patului îi amintea micuţei “Aş-vrea-să-fiu mare” de cât era de mica, de aceea ea a corectat în vis raportul care nu îi plăcea şi a devenit atât de mare, încat până şi patul cel mare era prea neîncăpator pentru ea”.În aceeaşi ordine de idei, putem interpreta visul unui băiat de opt ani:
 
,,Un băiat de opt ani visează că a mers cu Ahile în carul de luptă pe care îl mana Diomede”.Astfel, s-a dovedit că in zilele premergatoare visului se adancise în lectura legendelor eroice greceşti; este lesne de constatat că şi-a luat aceşti eroi drept model şi că regretă că nu a trait în epoca lor.
 
Chiar şi la adulti se pot aduna numeroase exemple ale unor vise de tip infantil.De pildă, o serie de persoane răspund la un stimul nocturn de sete în mod regulat cu visul despre băut, care tinde sa înlăture stimulul şi sa continue somnul.La anumiţi oameni constatăm şi ,,vise de comoditate” frecvent înainte de trezire, când începe să-şi facă simţită prezenţa necesitatea de a se scula.Ei visează atunci că s-au trezit deja, stau în faţa chiuvetei sau se află la şcoală, la birou şi aşa mai departe, unde trebuie să fie la o oră anume.Alteori, visul exprimă realizarea dorinţei într-un mod mai indirect, la fel ca în exemplul următor:
 
,,Conducătorul unei expediţii la pol relatează că în timpul iernii petrecute înconjuraţi de gheaţă şi cu mâncare monotonă cu raţii mici, membrii echipei lui visau sistematic, ca nişte copii, despre ospeţe bogate, munţi de tutun şi confortul de acasă.’’
 
Dacă încercăm frecvent să analizăm visele aparent opace ale adulţilor aflăm, spre mirarea noastră, că rar sunt la fel de simple precum visele infantile şi că în spatele acelei realizări de dorinţă ele mai ascund eventual un alt sens.
 
Un alt tip de vis este ,, visul confuz”. De pildă, Freud relatează următorul vis:
,, Am visat odată, un fel de bazin de înot în care cei care se scăldau se răspândeau în toate direcţiile; undeva pe margine, stătea o persoană care s-a înclinat spre alta din bazin, ca pentru a o trage afară.”
 
Se pare că situaţia era compusă din amintirea unei întâmplări de pe vremea pubertăţii şi din două tablouri, iar pe unul din tablouri chiar îl văzuse în vis: ,, Mărunta întâmplare constase însă în faptul că putusem să văd cum, la şcoala de înot, instructorul o ajutase pe o doamnă care zăbovise în bazin până când începuse ora bărbaţilor”, afirmă Sigmund Freud.Astfel, un şir scurt de amintiri a contribuit cu ceva la conţinutul visului.
 
Aplicarea analizei realizează însă mai multe pentru orice caz şi îi măreşte importanţa.Ea ne învaţă că o dorinţă extraordinar de puternică a unei persoane, dorinţă ce se află într-o relaţie specială cu conştiinţa, poate găsi într-o forma uşor deghizată expresia conştientă.
 
Conform celor menţionate mai sus, în prim-planul interesului stă chestiunea semnificaţiei visului care, de cele mai multe ori, conţine un sens dublu.Mai întâi, avem de-a face cu semnificaţia psihică a visării, cu poziţia visului faţă de alte procese mentale, iar în al doilea rând, trebuie să se ştie dacă visul este intepretabil, dacă fiecare conţinut al visului în parte are un sens, aşa cum suntem obişnuiţi să-l găsim în alte compoziţii psihice.Pe de altă parte, trebuie sa ţinem cont de faptul că se remarcă trei direcţii în evaluarea visului.Una dintre ele îşi gaseşte expresie la unii filozofi, care consideră că baza vieţii onirice este o anumită stare a activitaţii psihice, celebrând-o chiar ca pe o ridicare pe o treaptă superioară.Aşa judeca, spre exemplu, Schubert:
 
,,Visul este o eliberare a spiritului de forţa naturii exterioare, o desprindere a sufletului din cătuşele senzorialitaţii.’’
Însa, alţi gânditori nu merg atât de departe şi susţin că visele reprezintă manifestări ale forţelor psihice, care sunt împiedicate în timpul zilei să se desfăşoare liber.
De reţinut este faptul că acolo unde nu există elemente comune între gândurile onirice, travaliul visulu(aducerea diferitelor parţi componente la suprapunere) se străduieşte să le creeze.Calea cea mai comodă pentru a apropia două gânduri onirice care nu au încă nimic în comun constă în modificarea expresiei verbale pentru unul dintre ele, celălalt venindu+i eventual în întâmpinare printr-o turnare corespunzătoare într-o altă expresie.
În concluzie, aduc în discuţie unul din citatele lui Sigmund Freud, referitor la vis şi la semnificaţia visului:
 
,,Dacă noi concepem conţinutul visului ca pe reprezentarea unei dorinţe realizate şi îi explicăm obscuritatea prin modificările operate de cenzură asupra materialului refulat, nu ne mai vine greu să deducem funcţiile visului.Într-o stranie opoziţie cu faptul că se spune că somnul este tulburat de către vise, noi trebuie să recunoaştem visul drept gardian al somnului.”
 
 
Bibliografie:
Sigmund Freud, ,,Despre vis”, ed. Trei, 2011
Ionuţ Caragea, Întreita suferinţă, ed .Fides, 2011
 
AUTOR: Marina Georgiana Mogoș

Share
Ultima actualizare Marţi, 10 Februarie 2015 16:41
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact