|
Balada lui Pintea (Autor: George Petrovai) |
 |
 |
 |
1591 Afişări |
|
Scris de George Petrovai
|
|
Joi, 16 Octombrie 2014 13:54 |
|
Copil fiind
eu îmi doream s-ajung
ceea ce-n era nucleară
e de râsul curcilor:
mândru voinicel
tras prin inelul dorului
de cai, pistoale
şi-ndrăzneţe fapte
ascunse-n fund
de cuşme haiduceşti.
Liceu-odată isprăvit,
eu m-am gândit
că, Doamne, bine-ar fi
să mă specializez
în ceea ce visez.
Am colindat prin şcoli,
dar cum în ele se preda
doar cai verzi
pe pereţi,
ce ca-n istorii de demult
potcoavele şi le-au pierdut,
m-am hotărât pe dată
să iau calea codrului
unde-i Pintea cu ai lui.
Dintâi Măgoaj-am vizitat
şi cu trecutu-am conversat;
apoi,
duhul casei s-a ivit
şi în taină mi-a şoptit
că-n asaltul de la Baia,
bravul Pintea n-a muritu
doar oleacă a dormitu;
iar de-atunci şi pân-acum,
sălaş sigur şi-a aflat
pe pieptişul muntelui
în trunchiul molidului,
unde timpii stau la sfat.
AUTOR: George Petrovai
|
|
Ultima actualizare Joi, 16 Octombrie 2014 14:47 |
