logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Adio, PIŞTA! (articol de Ion Maris) PDF Imprimare Email 3487 Afişări
Scris de Ion Maris   
Sâmbătă, 14 Iunie 2014 21:27

A plecat un prieten şi un artist, un om îndrăgostit de fibra şi frumuseţea lemnului, altruist fără limite, plin de energie şi mereu plin de umor. Mulţi ani a cutreierat Sighetul cu trăistuţa “moroşenească” pe umăr, agitându-se pentru a mişca lucururile, pentru a organiza şi impulsiona artiştii locali - în lupta lor cu vremurile dar şi cu prejudecăţile. Din păcate, umorul lui specific şi-l pierduse în ultimele luni de suferinţă, când boala l-a devorat rapid şi fără cruţare. 

PIŞTA, sculptorul Ştefan – Alexandru BALÁZS, s-a născut la 05 iunie 1958 la Câmpulung la Tisa (Hosszúmező), Maramureş. Cu câteva zile în urmă, şi-a aniversat în suferinţă şi tristeţe cei 56 de ani pe care-i împlinise. Era bolnav şi conştient de gravitatea diagnosticului brutal pe care-l primise, în urmă cu câteva luni. La începutul săptămânii trecute, când a revenit acasă, după tratament, mi-a spus că-şi doreşte să moară de Rusalii... s-a stins, azi, 14 iunie 2014, la ora 4 dimineaţa. Prietenii i-au fost alături (cu câteva ore înainte de-a pleca spre Cer, l-a avut lângă el pe scriitorul Radu Ţuculescu), dar n-au putut face nimic pentru a-l mai opri un pic printre noi. Şi, din fericire, a avut mulţi prieteni, adevăraţi, care l-au apreciat şi înţeles.

A fost un maramureşan tipic: sincer, modest, bătăios, volubil cu prietenii, aprig la mânie (când era cazul) şi... credincios. A crezut sincer  în Dumnezeu, în artă, în valorile Maramureşului, a crezut necondiţionat în prieteni şi mai ales a crezut în... oameni.

A absolvit un liceu cu profil forestier din municipiul Sighetu Marmatiei (oraş regal pe care l-a iubit şi unde a locuit cea mai mare parte a vieţii lui), dar a frecventat şi Şcoala populară de artă – profil sculptură – pictură – 3 ani, din aceeaşi localitate.

            Lucrările lui Istvan-Pişta Balázs sunt răspândite în colecţii particulare din întreaga lume: România, Ungaria, Germania, Anglia, Franţa, Suedia, Italia, Israel, Canada, Finlanda, Irlanda de Nord, Japonia.

            Dintre creaţiile din România amintim doar câteva lucrări, deşi toate sunt importante: Monumentul în memoria mineritului de sare, 1990, 4,5 metri înălţime, SIC – jud. Cluj; Monumentul troiţă „Fecioara Maria”, 1996, 11 metri înălţime, Mănăstirea Sf. Maria Mare, Deva – jud. Hunedoara; Monumentul „Cerbul fermecat şi cei şapte viteji”, 1997, 4,5 metri înălţime, Mănăstirea Sf. Maria Mare, Deva – jud. Hunedoara; Monumentul în memoria copiilor avortaţi „Nenăscut – Neauzit – Nedorit”, 2000, 7 metri înălţime, Spitalul Municipal Sighet – secţia Maternitate, jud. Maramureş; Monumentul „Salvaţi pădurea”, 2000, 7 metri înălţime, Câmpulung la Tisa, jud. Maramureş; Monumentul vinului, 2003, 6 metri înălţime, Parc din Arad, jud. Arad; Monument troiţă „Maica îndurerată”, 2005, 4 metri înălţime, Galaţi, jud. Galaţi, Bust „Löevey Klara”, 2006, Liceul Maghiar Sighet, jud. Maramureş, Monument în memoria copiilor avortaţi „Nenăscut – Neauzit – Nedorit” II, 2006, 9 metri înălţime, lemn stejar, Gherla, jud. Cluj.

 

Dintre lucrările răspândite în Ungaria amintesc: „Cruce şi altar”, 1993, 7 metri înălţime, Dealul Imar – Viganpetend; Monumentul închinat Sfintei Varvara, patroana minerilor, 1994, 4 metri înălţime, Tapolca; Monumentul dedicat celor 5 oraşe regale de pe Tisa, 1994, 4,5 metri înălţime, Viganpetend; Statuia „Cristos a înviat”, 1995, 2,5 metri înălţime, Biserica Sf. Maria, Varpalota; Monumentul pădurarilor, 1995, 4,5 metri înălţime, PAPA; Compoziţia „Femeia bârfind la poartă”, 1998, 2 metri înălţime, Parc din Nagykőrős; Compoziţia „Bethleem”, 2000-2003, 2,5 metri înălţime, Parcul din Esztergom, expus la fiecare Crăciun, etc.

Şi-a lăsat definitiv amprenta prin creaţiile sale şi în Germania - Türingia (Monumentul „Eu sunt poarta”, 1994, 4,5 metri înălţime), Finlanda - Espo (Bust „Regele Sfântul Ştefan”, stejar, 2004), Anglia - Canterburry (Bustul „Sf. Thomas Beckett”, 2004).

            A expus cu... sufletul, încărcat de o simplitate dezarmantă,  participând la numeroase expoziţii în România – Baia Mare, Bucureşti, Buziaş, Cluj Napoca, Macea, Oradea, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Timişoara, Urziceni, Ungaria – Balaton Fured, Esztergom, Nagykörös, Taktaszada, Bulgaria – Gabrovo. A fost şi un inimos organizator de expoziţii, un om dedicat comunitaţii, cetăţii.

            A restaurat numeroase obiecte de cult, statui de lemn şi ipsos, icoane, mobilier, etc. dar mai ales a „restaurat”... oameni, dăruind din puţinul pe care-l avea, celor necăjiţi şi oropsiţi.

            Pişta Balázs nu mai are nevoie de ajutorul nimănui, şi-a împlinit destinul, noi nu-l mai putem ajuta cu nimic, poate n-am făcut-o atunci când, cu speranţă, ne-a cerut-o. A plecat împăcat, fără teamă de necunoscut, conştient fiind de marea deşertăciune din viaţă şi convins că masa bogată, adevărată, o va lua împreună cu îngerii.

            Adio, prieten drag, adio Pişta!

 

AUTOR:  Ion Mariş


Share
Ultima actualizare Sâmbătă, 14 Iunie 2014 21:46
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


Ultimele anunturi

Linkuri

Parteneri

.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact