logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Politica... Agorei?! PDF Imprimare Email 2580 Afişări
Scris de Ion Maris   
Marţi, 07 Ianuarie 2014 22:35

După apariţia articolului “Politică, nu circ!” am fost contactat şi “interpelat” de prieteni şi cunoscuţi cu dorinţa de a-mi afla gândurile în special pe direcţia găsirii unor soluţii practice la constatările – percepţii pe care le-am expus. Trebuie să recunosc că este mult mai uşor şi comod să constaţi şi să critici, fără să emiţi propuneri pentru redresarea unei/unor situaţii. Dar nu este suficient şi este doar o satisfacţie parţială! Ideal ar fi să identificăm şi să avansăm propuneri constructive care să „deturneze” pozitiv viaţa reală. De altfel, într-o societate normală, evaluarea corectă, conştientizarea stării de facto a sistemului socio-economic într-un context politic dat, chiar dacă se face din Centrul (îndepărtat al ) Europei sau Nordul Ţării, înseamnă totuşi mult, mai ales când sunt exprimate nemulţumiri… pertinente. Cei care ar trebui să ex-tragă concluziile şi să implementeze măsurile/ soluţiile corecte ajustate la cerere/„piaţă” sunt alţi factori, decidenţii nu suntem noi (deocamdată).

Şi mai ales, când existenţa noastră se derulează în aceste marasm nu strict local sau naţional ci chiar global, este cu atât mai greu sa găseşti soluţii. Azi, teoretic, aleşii au circumstanţe atenuante: „alţii” controlează... dezastrul. Îmi permit să fac din nou trimitere la marile nume ale literaturii şi culturii universale şi să-l citez în primul rând pe R. W. Emerson care spunea că „Legile vieţii sunt ascunse sub amănuntele acţiunilor zilnice”. Aşadar trebuie să observăm şi să extragem esenţele (soluţiile) din multitudinea detaliilor, faptelor, activităţilor zilnice. Şi mai fac apel la un alt nume bine-cunoscut (Mark Twain) citându-l pentru adevărul spuselor lui: „Dacă prin vot am putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”.

Avem soluţii, sunt viabile, care sunt acestea?... Ne amăgim?!...

Ar trebui probabil să începem cu propuneri aplicabile la proximele alegeri, cele de anul acesta, europarlamentare şi prezidenţiale. Procedurile au fost stabilite, mari modificări nu se pot face, dar măcar acum în ceasul al 12 –lea ar trebui să impunem nişte reguli minimale. Mă voi referi la cele mai apropiate alegeri, cele europarlamentare. Ce au făcut oare în mandatul ce în curând se va încheia reprezentanţii noştri la Bruxelles?... Faceţi un efort vă rog şi spuneţi-mi trei nume dintre ei!...Nimic?!

Aşadar propun ca, potenţialii candidaţi să fie licentiaţi ai universităţilor cunoscute şi recunoscute din ţară sau străinătate, cunoscători a cel puţin două limbi străine (pe lângă limba română, pe care s-o stăpânească la un nivel foarte bun), să posede un bagaj minimal privind legislaţia şi normele/ directivele europene şi, nu în ultimul rând să fie persoane de o probitate recunoscută. Dacă în interior, în ţară, circul extrem face parte din jocul politic, pentru îmbunătăţirea imaginii Cetăţii în exterior (mă gândesc aici nu doar la Parlamentul European ci şi la ambasade, misiuni economice, etc.), nu putem trimite clovni şi măscărici. De aceea ar fi de dorit un fel de “garanţie civico – morală” semnată de fiecare candidat, care să constituie în acelaşi timp şi o demisie „în alb” la orice abatere flagrantă, garanţie supervizată şi de propriul partid şi/sau de o organizaţie neguvernamentală recunoscută naţional. Şi pentru o demonstraţie directă, practică, privind capacitatea umană a aleşilor, nominalizarea finală a celor 35 de europarlamentari ar trebui precedată de o discuţie mediatizată şi mediată de un grup de specialişti “europenişti” care să atribuie calificativul “admis” sau “respins”, fără menajamente şi fără subiectivism, în funcţie de prestaţia... publică.

Am menţionat ca principală tară a societăţii actuale, lipsa moralităţii. Vă invit să-mi sugeraţi cum putem anula comportamentul josnic, agresivitatea rudimentară şi mojicia politicienilor, subliniez, nu a marii majorităţi, dar prezentă masiv la nivel „înalt” şi de mare vizibilitate. Şi să nu uităm, modelele sunt acolo, sus. „Plebea” priveşte – greşit – spre... conducători. Singurul răspuns ar fi... educaţia! Dar cum să o faci, când pentru unii lipsa celor 7 ani de acasă este un argument pentru... libertinaj politic, iar pentru alţii, cei şcolarizaţi pe bandă rulantă – şi nu puţini - lipsa educaţiei generează tupeu oieresc. Povestea ciobanului Ghiţă este neuro-marketing pur. Cum să pretinzi decenţă când plagiatorii sunt consideraţi victimele sistemului mediatico – elitist? Soluţia?... Pedepse mărite, usturătoare, în regim de urgenţă, pentru plagiatori şi falsificatori, pentru calomnie şi ultraj intelectual. Iar pe termen lung, o educaţie durabilă, în care, cadrele didactice şi pedagogii foarte buni, să fie bine plătiţi şi mai ales respectaţi! Iar acele cadre didactice agramate, ajunse din întâmplare în sistem sau chiar în funcţii de conducere (tot pe neruşinatele criterii politice) să fie de urgenţă înlăturate sau trimise la definitiva... reciclare. Cum e posibil să predai limba română şi să faci greşeli gramaticale?... Din păcate am văzut câteva cazuri ce mă fac să regret disparitia unor „şcoli din epoca de aur”. Şi dacă vorbim de educaţie, fundamentul construcţiei strategice al oricărei naţiuni, cred că sunteţi convinşi că eu, tu, nu putem zdruncina sistemul, din păcate politicienii încă nu ne... ascultă, dar îi putem avertiza!...

Da, îmi veţi spune că nu spun/scriu noutăţi, am mai auzit solutiile astea şi fără... succes. Păi, atunci, haideţi să „impunem” (referendum!) guvernanţilor să adopte lege/legi prin care să fie evaluaţi după performanţele de ţară. Să semneze şi ei un CONTRACT cu noi!... Contractul social (adaptat după cel propus de J. J. Rousseau) v-ar spune ceva?... La sfârşit de mandat, pe baza unei evaluări neutre dar exigente (făcute de academicieni, oameni de cultură, oameni de afaceri, etc.), utilizând criterii cuantificabile dar şi norme calitative (inclusiv spre ex. gradul de fericire/ satisfacţie a locuitorilor), indicatori economici, etc. să le acordăm un calificativ. Iar în caz de eşec administrativ la nivel naţional, demonstrat, să returneze la bugetul statului, absolut toate sumele cu care au fost remuneraţi în perioada analizată (inclusiv... şpăgile). Şi acest lucru să se întâmple la toate nivelele, de la cel de jos, local, până la naţional, peste tot acolo unde sunt făcute numirile pe criterii politice. Sună utopic? Şi totuşi în fabrici există CTC –ul, iar muncitorul plăteşte pentru rebuturile produse, în sport există campioni, şi veniturile le sunt ajustate în funcţie de performanţă, în business există succesul sau falimentul şi administratorul sau acţionarii suportă consecinţele. Politicianul nu plăteşte, nu va plăti niciodată?...

La fel ar trebui să se întâmple lucrurile şi în sănătate, gestionezi prost, plăteşti! Directorii, managerii ameţiţi de rulajele financiare ale spitalelor trebuie să-şi asume pierderile şi eşecurile. Altfel ce sens are postul de „manager”?... Se pare că gestionarea iraţională şi fără consecinţe a banului public este afacerea cea mai de succes. Se pot aduna pierderi, arierate, etc.. statul plăteşte.

 

Consider că o implicare masivă a „spaţiului şi spiritului civic”, ce se poate face fără mare efort, ţinând cont de instrumentele virtuale actuale, poate amorsa o revoluţie a „gulerelor albe” şi în ţara noastră. Oare cât este de greu să-i bombardăm pe politicieni cu mesaje critice vis a vis de atitudinile/acţiunile lor, pe facebook, twitter sau direct pe e-mail, ţinând cont că s-au modernizat şi ei tocmai pentru a părea mai... umani. Fără înjurături, cu decenţă şi argumente coerente, dacă vom trimite mii, zeci de mii de mesaje corective şi coercitive probabil îşi vor reveni, vor arunca o privire şi spre... Marele Anonim, Poporul.

Şi mai este o variantă de implicare, pe care eu, parţial, am refuzat-o constant. Intraţi în... „luptă”! Implicaţi-vă dragi tineri profesionişti răspândiţi azi în întreaga lume, implicaţi-vă în zona politică sau măcar civică pe care o agreaţi mai mult (la fel ca şi mine) şi faceţi-vă auziţi. Tăcerea sau chibiţatul anonim nu schimbă niciodată nimic. Vă rog, evitaţi tăcerea complice!

Revenind la „armele” virtuale, din ce în ce mai puternice şi mai eficiente, mă gândesc să înfiinţăm un... Parlament Virtual. Pe baza unor date reale confirmate, privind abilităţile şi competenţele de cel mai înalt nivel, doritorii să devină membri de drept ai acestui parlament şi propunerile, ideile, soluţiile se vor ivi cu siguranţă şi ne vor surprinde!

Mai propun un sistem de referinţă simplificat, tridimensional, pentru încadrarea sau nu a reprezentanţilor noştri în standardele normalului, cu variabilele definite de... Decenţă, Onestitate – evitarea minciunii/ minciunilor direcţionate premeditat către „stupid people” şi Profesionalism. Dacă „trimişii” noştri spre înălţimi, nu vor obţine puncte rezonabile la o astfel de analiză, să-i ia... Cel de Sus!

 

Şi ca să închei într-o „adecvată” notă retorică vă întreb şi mă întreb... unde sunt, ce fac şi de ce tac intelectualii noştri?...

Iar voi, Dorina, Maria, Mirela, Jaroslav, Istvan, Johann, Norbert sau Hary ar trebui să spuneţi răspicat, în scris, asumându-vă identitatea, care vă sunt nemulţumirile, aşteptările, speranţele. Aşa pot apare soluţiile!

AUTOR: Ion Maris

7 ianuarie 2014

www.sighet-online.ro


Share
Ultima actualizare Marţi, 07 Ianuarie 2014 22:40
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact