logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Sigheteanul Istvan Aranyosi va publica volumul God, Mind, and Logical Space (“Dumnezeu, Minte si Spatiu Logic”) la o editura din Marea Britanie PDF Imprimare Email 1890 Afişări
Scris de Dani Godja   
Duminică, 12 August 2012 07:09

Va anuntam acum cateva zile ca Istvan Aranyosi, sigheteanul nostru care este din 2007 lector universitar doctor  în cadrul Departamentului de Filosofie al Universităţii Bilkent din Ankara, Turcia, va publica anul viitor doua volume la doua prestigioase edituri din Marea Britanie. Dupa ce v-am oferit cateva detalii despre primul volum, The Peripheral Mind (“Mintea periferica”) editat de Oxford University Press, a venit timpul sa va oferim cateva detalii si despre volumul God, Mind, and Logical Space (“Dumnezeu, Minte si Spatiu Logic”) ce o sa apara la editura Palgrave Macmillan. (NR. Puteti citi AICI un amplu interviu cu Istvan Aranyosi realizat de catre Sighet Online). 

God, Mind, and Logical Space (“Dumnezeu, Minte si Spatiu Logic”) va fi publicata la editura Palgrave Macmillan. Lucrarea acopera mai multe subdomenii ale filosofiei: metafizica, filosofia religiei, filosofia mintii, filosofia limbajului si logica. Tema unificatoare este dezvoltarea unei conceptii neortodoxe asupra notiunii de spatiu logic, cu aplicatii in filosofia mintii si in filosofia analitica a religiei. In teoriile standard asupra bazei ontologice a logicii modale spatiul logic este definit, in general, drept spatiul tuturor posibilitatilor. Originile aceastei conceptii standard sunt in mod clar identificabile in filosofia lui Leibniz. Sintagma “spatiu logic” apare pentru prima oara in fizica, in contextul termodinamicii generalizate a lui Ludwig Boltzmann (in germana logischer Raum), iar mai apoi in filosofie, in opera lui Wittgenstein, Tractatus Logico-Filosoficus. Potrivit propunerii lui Aranyosi, avem nevoie de o notiune de spatiu logic mult mai cuprinzatoare decat cea standard, pentru a putea oferi o analiza a tuturor enunturilor cu continut modal (adica enunturi care contin operatorii logici “este posibil ca” si “este necesar ca”). Autorul denumeste principiul care sta la baza analizei tututor enunturilor de acest fel “Totalitarism Logic”. Astfel, “spatiul tuturor posibilitatilor” este inlocuit in sistemul propus de catre Aranyosi cu “spatiul inchis sub toate operatiile logice supra propozitiilor” sau “plenitudinea absoluta”. 

 In prima parte a volumului autorul elaboreaza aceasta noua conceptie de spatiu logic si propune a doctrina numita “Logicalism” (a nu se confunda cu doctrina in filosofia matematicii numita “Logicism”, potrivit careia matematica este reductibila la logica), care consta in trei teze ontologice:

Egalitarismul Logic (toate obiectele si starile de lucruri in Spatiul Logic au un “drept egal la fiinta”, adica nu exista vreo ratiune de a discrimina pozitiv/negativ o regiune sau alta a spatiului logic in termeni de existenta/nonexistenta), 

Relativitatea Existentiala (existenta este un termen relativ, adica nimic nu exista pur si simplu, ci totul exista relativ la o regiune a Spatiului Logic, anume regiunea care descrie respectivul lucru ca existent) si

Deflationismul Ontic sau teza “Sein = So-Sein” (a exista-relativ-la-o-regiune-R inseamna a fi descris sau reprezentat de catre R ca existand intr-un anumit fel).

Notiunea de Sein se traduce prin fiinta/existenta, in timp ce So-Sein inseamna fiinta-intr-un-anumit-fel/existenta-intr-un-anumit-fel.

Aranyosi radicalizeaza o teza a lui Ernst Mally (student al metafizicianului austriac Alexius Meinong), cea a independentei So-Sein fata de Sein. Teza lui Mally este ca totul exista-intr-un-anumit-fel (adica poseda So-Sein), indiferent daca exista sau nu (adica indiferent daca poseda sau nu Sein); de exemplu, desi Sherlock Holmes nu exista, el poseda proprietatile de a fi un detectiv, de a fi foarte inteligent, etc.. Propunerea radicala a lui Aranyosi este o teza aproape nihilista in privinta Sein: nimic nu poseda existenta dincolo de existenta-intr-un-anumit-fel; de exemplu, nici noi, nici Sherlock Holmes nu existam ca atare, ci doar existam-intr-un-anumit-fel, adica So-Sein-ul epuizeaza Sein-ul.

Partea doua a cartii este dedicata unor probleme din filosofia mintii. Aici gasim si poate cea mai controversata idee a lucrarii, notiunea de “transistenta”. Aranyosi radicalizeaza o teorema a sociologiei, Teorema Thomas, potrivit careia: “Daca oamenii definesc o situatie ca reala, atunci ea este reala in consecintele sale” (W. I. Thomas & D. Thomas 1928). Acest adevar profund enuntat de catre Thomas avea sa fie declarat teorema de catre marele sociolog american Robert K. Merton in 1938 si reprezinta o piatra de temelie pentru ceea ce urma sa devina o influenta scoala sociologica si antropologica, interactionismul simbolic, cu aplicatii in sociologia miscarilor sociale, criminologie, etnometodologie si alte subdomenii ale sociologiei si antropologiei.

Versiunea radicala propusa de catre Aranyosi este o interpretare ontologica a teoremei, astfel ca ea devine

Teorema Logica Thomas: Daca oamenii definesc o situatie nonactuala ca actuala, atunci ea este (a) actuala in consecintele sale si (b) prezenta in lumea actuala altfel decat prin a exista.

Aceasta prezenta-fara-existenta este denumita de catre Aranyosi transistenta. Pe baza acestei teorii autorul elaboreaza diverse aplicatii si abordari elegante ale unor probleme clasice in filosofia mintii si metafizica.

In fine, in a treia parte, Aranyosi propune a alta teza radicala, Panteismul Logic, potrivit caruia Dumnezeu este identic cu Spatiul Logic. Autorul ofera diferite argumente pentru a demonstra ca Panteismul Logic este singura doctrina teologica capabila sa sustina faimosul argument ontologic legat de numele fondatorului scolasticismului medieval, Anselm de Canterbury, un argument a priori menit sa demonstreze existenta lui Dumnezeu pe baza unor premise pur conceptuale. Panteismul Logic este o doctrina revizionista, bazata pe o conceptie impersonala, abstracta, “rece” asupra notiunii de divinitate, incompatibila cu notiunea de Dumnezeu specifica religiilor clasice si “cartilor sfinte”, insa autorul argumenteaza ca este singura doctrina coerenta si capabila sa raspunda nenumaratelor probleme conceptuale si logice cu care conceptiile religioase actuale ar trebui sa se confrunte.

 Ambele volume sunt preconizate sa apara in 2013.

Pentru a urmari activitatea stiintifica a autorului vizitati blogul sau academic, la: http://istvanaranyosi.net/news.php 

NOTA: Articol realizat cu sprijinul informatiilor furnizate de catre Istvan Aranyosi. 


Share
Ultima actualizare Duminică, 12 August 2012 07:48
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


Ultimele anunturi

Linkuri

Parteneri

.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact