Istvan Aranyosi, sigheteanul nostru care este din 2007 lector universitar doctor  în cadrul Departamentului de Filosofie al Universităţii Bilkent din Ankara, Turcia, va publica anul viitor doua volume la doua prestigioase edituri din Marea Britanie. In continuare va oferim cateva detalii despre primul volum, The Peripheral Mind (“Mintea periferica”) editat de Oxford University Press, urmand ca zilele urmatoare sa va oferim detalii si despre volumul God, Mind, and Logical Space (“Dumnezeu, Minte si Spatiu Logic”) ce o sa apara la editura Palgrave Macmillan. (NR. Puteti citi AICI un amplu interviu cu Istvan Aranyosi realizat de catre Sighet Online). 

The Peripheral Mind (“Mintea periferica”) va aparea la editura Oxford University Press. Cartea scoate in evidenta neglijarea potentialului rol empiric si conceptual al sistemului nervos periferic si centrarea exclusiva pe rolul creierului in intelegerea fenomenelor mentale in filosofia contemporana a mintii. Autorul critica acest “corticocentrism” prezent atat in literatura filosofica, cat si in cea a neurostiintei. Potrivit ipotezei filosofice a autorului, starile mentale, atat cele dominant cognitive (gandirea, memoria, imaginatia, etc.) cat si cele dominant fenomenale (durerea, proprioceptia, perceptia tactila, starile emotionale, etc.) sunt realizate de module extinse ale sistemului nervos si cel hormonal, nu numai de o regiune sau alta a creierului. Astfel, autorul considera ca recentele abordari bazate pe “cautarea unei regiuni a creierului care este locul ultim al experientei constiente”, se intemeiaza pe o prejudecata. In cele noua capitole cartea ofera numeroase argumente si abordari originale care duc la o reinterpretare a unei substantiale parti a literaturii filosofice asupra fenomenelor mentale, autorul imbinand speculatia filosofica, analiza conceptuala si datele empirice din neurostiinte. 

In capitolul final Aranyosi ofera si cateva speculatii si analize in domeniul neuro-eticii. Astfel, autorul ofera o serie de argumente originale legate de problema acceptabilitatii morale a avortului in contextul datelor empirice asupra dezvoltarii nervoase a fetusului si de problema acceptabilitatii morale a cererilor de amputare a unui membru, adresate medicilor de catre pacienti suferind the diverse dereglari ale auto-perceptiei integritatii corporale.“Piesa de rezistenta” a volumui este o discutie extinsa a caracterului multi- si inter-modal al starilor somato-senzoriale, in speta interactiunile dintre perceptia tactila (atingerea activa si pasiva), proprioceptie (simtul pozitiei, orientarii si posturii corpului, a tensiunii musculare, a numarului de segmente ale corpului) si kinestezie (simtul miscarii propriului corp). Pe baza analizarii unor cunsocute iluzii tactilo-proprioceptive, precum “iluzia lui Aristotel” (iluzia de a simti atingerea a doua obiecte, pe care o avem atunci cand avem degetele de la maini incrucisate si suntem atinsi de un singur obiect cilindric intre aceste degete), autorul construieste un argument novator pentru a demonstra ca starile experientiale se extind dincolo de creier, pana la nivelul receptorilor si executorilor periferici. Legat de acest argument, autorul argumenteaza pentru asa-numita “ipoteza somatosenzoriala“ ca alternativa la ortodoxia curenta stabilita de teoria “enactivista”, bazata pe “ipoteza senzoriomotorie”. Aceasta din urma este actualmente cea mai populara abordare asupra explicarii starilor perceptuale si senzoriale, incadrandu-se intr-o traditie importanta ai carei principali reprezentanti sunt fenomenologul francez Maurice Merleau-Ponty si psihologul american James J. Gibson, parintele psihologiei ecologice. Potrivit ipotezei senzoriomotorii, actiunea (comportamentul), sau reprezentarea automata a potentialei actiuni (Gibson, Noe, Hurley, etc.) joca un rol constitutiv in perceptie. Aranyosi argumenteza ca, desi foarte populara, aceasta ipoteza nu se sustine nici conceptual, nici empiric. Ca alternativa, Aranyosi sustine ipoteza somatosenzoriala, potrivit careia actiunea (comportmentul) joaca doar un rol cauzal in perceptie si senzatii, rolul constitutiv jucandu-l evenimentele care au loc la nivelul nervilor periferici aferenti (senzitivi) ai sub-sistemului somatosensorial (proprioceptie, kinestezie, durere, senzatii termice, etc.).