logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Când vor fi curăţate grajdurile lui Augias din România? PDF Imprimare Email 1699 Afişări
Scris de George Petrovai   
Marţi, 10 Aprilie 2012 11:06

Este lesne de observat că la noi lucrurile şchiopătează îngrozitor, motiv pentru care de la munte pân’ la mare şi de la vlădică până la opincă, românii cârtesc cu osârdie împotriva tuturor potentaţilor ce şi-au trecut ştafeta guvernării din Decembrie ’89 şi până în prezent. Dar nu, n-o fac de nebuni ori dintr-o drăcoasă înclinaţie spre încontrare. Trei sunt cauzele care-i îndeamnă la reflecţiile cu iz politic:

 1)Tradiţia românească în materie de nesfârşite dezbateri politice. La vremea lui, Mircea Eliade s-a arătat atît de surprins de gustul nepotolit al românilor pentru atari controverse, încât n-a ezitat să afirme că n-a mai întâlnit un popor care aidoma românilor să cheltuie atâta amar de energie în dezbateri sterile de acest gen.

 2)Paradoxul românesc: Oameni săraci în ţară (încă) bogată, constituie în sine un permanent îndemn la despicarea firului în patru pentru aflarea vinovaţilor de această stare de lucruri. Ceea ce în definitiv iarăşi nu foloseşte la nimic. Căci cu toate că vina este uneori dovedită până în cele mai mici amănunte, şi tocmai când poporul speră că în sfârşit va asista la niscaiva arestări de senzaţie (doar trăim într-un stat de drept, democratic şi cu puteri separate!), taman atunci ia vinovaţii de unde nu-s: Ori că aceştia se bucură de imunităţi, ori că s-au volatilizat la timp peste mări şi ţări, ori că prezintă acte doveditoare din care rezultă negru pe alb că nu suportă regimul penitenciar, caz în care ei urmează a fi anchetaţi în libertate, până când – indignaţi de tracasările la care consideră că sunt pe nedrept supuşi de adversarii politici -, ei decid că a cam sosit vremea să plece peste hotare pentru a-şi îngriji sănătatea zdruncinată. Dar de averea agonisită pe căi necinstite , ferească Dumnezeu să se atingă cineva! Mai întâi că dreptul la proprietate este garantat de-a valma şi celui bun şi celui rău. Apoi că pe numele hoţomanului mai figurează doar o nimica toată din bunurile şterpelite, grosul acestora fiind deja trecut cu acte în regulă pe numele unor rude de încredere, legalmente copărtaşe la hoţiile săvîrşite de mafiot, şi cu toate astea aflate la adăpostul legilor în vigoare

Însă fără evidenţe de acest fel, cum naiba am mai putea să ne dăm seama de existenţa misterului românesc? Că doar Lucian Blaga o spune cu toată autoritatea sa de gânditor subtil, e drept că fără a avea în vedere aceste practici necurmate şi de-o vîrstă cu lumea pe întinsul spaţiului mioritic: Paradoxul poate fi considerat drept un echivalent intelectual al misterului!

3)Maniera de lucru a tuturor guvernanţilor postdecembrişti reprezintă la rândul ei un nesecat izvor de inspiraţie pentru mahalaua dezbaterilor politice: Cei care pleacă se laudă la ora bilanţului de adio cu realizările lor de excepţie, că dacă te-ai lua după spusele lui Tăriceanu, de pildă, atunci românii ar trebui s-o ducă aproape ca-n sânul lui Avraam, în timp ce cei care preiau timona guvernării, nu prididesc să se plângă de contraperformanţele predecesorilor, fapt care le asigură într-o oarecare măsură şansa supravieţuirii, cu ajutorul colacului de salvare confecţionat cu iscusinţa sugestionării din dezastruoasa zestre moştenită...

(Actualii guvernanţi nu fac nicicât excepţie de la regula românească postdecembristă: Una au clamat în campania electorală şi alta bolborosesc acuma când nimic nu-i împiedică să se dedulcească cu puterea.)

   Aşa că după mai bine de două decenii de la Decembriadă, românii ba se învârt în cerc ca nişte orbeţi tot căutând soluţii miraculoase, ba execută într-un îndrăcit ritm folcloric bătuta pe loc, încât te apucă mirarea  că, iaca, după atâta vânzoleală încă n-au făcut scurtă la picioare...

  Iar cu curăţatul grajdurilor lui Augias, iarăşi nu-i lucru de şagă. Că doar filosoful Nae Ionescu, oricât a contribuit el cu revista sa Cuvântul la restauraţia lui Carol al II-lea, a păţit-o urât de tot atunci când, nemulţumit de Lupeasca şi camarila regală, şi-a permis să mormăie ceva mai tărişor că ar cam trebui să fie curăţate grajdurile regale ale lui Augias. Carol n-a pierdut vremea în discuţii inutile cu filosoful, ci i-a plătit-o acestuia cu vârf şi îndesat pentru nemaipomenita insultă adusă deopotrivă amantei şi palatului său, punând-o pe Martha Bibescu să-i otrăvească ţigările...Nu ştiu dacă în acest chip se lămureşte misterul morţii lui Nae Ionescu, dar ştiu că asta-i versiunea lui Petre Ţuţea, unul din apropiaţii profesorului.

  Curăţatul cu pricina nu-i de azi de ieri, ci datează din Antichitate. Aşa cum ne încredinţează mitologia greacă, staulele lui Augias, regele Elidei, erau într-o stare dezastruoasă după ce cele 3000 de animale au fost uitate acolo 30 de ani bătuţi pe muchie.

Este limpede pentru oricine că dacă curăţatul nu se constituia într-o lucrare ce depăşea puterile unui om obişnuit, ea n-ar fi fost cerută lui Hercule şi atunci nu devenea cea de-a şasea osteneală din cele 12 munci suprafireşti înfăptuite de popularul erou elen, iar noi trebuia să ne alegem o altă temă simbolică pentru a ilustra scandaloasele realităţi ce macină de zor prezentul românesc.

De menţionat că Hercule nu avea doar forţă cu carul, ci a fost dăruit şi cu isteţime. Că doar nu de florile mărului era os zeiesc, deşi – fie vorba între noi – nu totdeauna locatarii Olimpului îşi băteau capul cu subtilităţi ale gândirii...Aşa se face că prin devierea cursului râurilor Peneu şi Alfeu, neobositul erou a izbutit să cureţe grajdurile într-o singură zi! Avem astfel dovada că de multe ori un gram de minte valorează mai mult ca o tonă de muşchi. Lucru atât de necesar să fie înţeles şi aplicat în vremurile pe care le trăim...

 Fireşte, curăţarea grajdurilor din România de azi este o treabă extrem de anevoioasă. Din următoarele motive:

 a)Turmele adăpostite în ele trec cu mult peste 3000 de capete;

  b)Dacă luăm în calcul şi perioada comunistă (de ea nu avem dreptul să uităm niciodată!), care are multiple şi întortocheate ramificaţii în prezent, atunci intervalul de timp în care turmele de învârtiţi şi ciocoi au fost uitate de legi şi pedepse, depăşeşte cu mult 30 de ani;

 c)Toate apele din România de azi sunt atât de poluate (Dâmboviţa în mod special!), încât devierea cursului lor înspre staulele îmbuibaţilor nu ar face decât să crească până la cotele sufocantului grămezile de bălegar şi mizerie.

 Iată de ce înclin să cred că bravul Hercule n-ar fi în stare să repete isprava cu curăţatul în condiţiile României de azi, când asupra ei apasă atâtea presiuni mafiote din interior şi de-afară (Nec Hercules contra plures – Nici Hercule n-ar izbândi împotriva mai multora).

 Românii trebuie să se conducă după dictonul: Et haec facienda et haec non omittenda (Şi astea trebuie făcute, şi celelalte nu trebuie uitate), ştiut fiind că situaţiile extreme cer mijloace extreme. Ori mijloacele extreme (a se citi legale şi neiertătoare cu atitudinea sfidătoare a tâlharilor) trebuie aplicate chiar de-acuma, întrucât numai astfel vor putea fi depăşite satisfăcător situaţiile extreme, gen criza mondială ce-şi arată pretutindeni colţii.

  N.B.După modul mai mult decât dezamăgitor în care s-a alcătuit Parlamentul şi Guvernul ăsta fistichiu, nutresc speranţa că grajdurile noastre vor fi totuşi odată şi odată curăţate cu şuvoiul apelor dirijate dinspre Uniunea Europeană. Căci dacă vrem o Europă unită după modelul Statelor Unite, atunci este nevoie de mult mai multă flexibilitate instituţională: un singur parlament (Parlamentul European), un singur Minister de Externe, un singur Minister al Apărării, iar locul preşedinţilor de state integrate şi cu aceeaşi sete de autonomie, să fie luat de guvernatori aleşi prin referendum local sau – după caz – regional. Căci, aşa cum just afirmă distinsul Neagu Djuvara în O scurtă istorie a românilor (Editura Humanitas, Bucureşti, 1999), chestiunea continuităţii “nu mai prezintă azi nici o importanţă politică”. Singurul lucru de care se ţine cont este “situaţia demografică actuală” (pag. 17)

AUTOR: GEORGE PETROVAI 

www.sighet-online.ro 


Share
Ultima actualizare Marţi, 10 Aprilie 2012 11:55
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact