 Psihologul Daniel David, de la UBB Cluj-Napoca, explică reacţiile impulsive de la protestele de stradă prin aceea că mulţimea este extrem de instabilă afectiv şi precizează că e un context care amorsează comportamentele, apreciind că reacţia jandarmilor trebuie adaptată grupurilor la care intervin.Psihologul Daniel David, şeful Catedrei de psihologie clinică şi psihoterapie de la UBB, a declarat că demisia doctorului Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii a fost "scânteia" care a declanşat întregul proces de proteste, dar acesta nu mai depinde de întoarcerea sa în funcţia de subsecretar de stat. "Demisia lui Arafat a fost doar o scânteie care a declanşat întregul proces de proteste. Părerea mea este că procesul nu mai depinde acum de întoarcerea sau nu a lui Raed Arafat la Ministerul Sănătăţii. Nu mai contează acest lucru, sunt alţi doi factori care contează. Dacă mulţimile care au scopuri diferite reuşesc să găsească un scop superior, care să le mobilizeze în aceeaşi direcţie, atunci aceste manifestaţii vor continua. Dacă au un scop comun, atunci ar putea atrage masa mare a populaţiei, care încă nu a venit, pentru că nu ştie pentru ce să vină: pentru taxa auto, pentru Roşia Montană, pentru căderea preşedintelui sau a Guvernului sau pentru Legea sănătăţii. Dar, dacă se coalizează pentru un scop comun, cum ar fi alegerile anticipate sau să nu se comaseze alegerile, un scop politic important comun, atunci protestele vor continua", a spus Daniel David.
Potrivit acestuia, cetăţenii consideră că, dacă este vorba despre alegeri anticipate, atunci se vor putea rezolva mai multe probleme şi vor putea decide şi ce se întâmplă cu Roşia Montană, şi cu taxa auto, pentru că unii simt acum că nu au fost ascultaţi. Daniel David a explicat că, în cazul unor proteste de stradă, apare un amestec de mulţimi şi grupuri, mulţimea reprezentând un număr de indivizi care sunt adunaţi prin prisma unor scopuri şi dorinţe mai mult sau mai puţin stabile. "Am avut ca tipologii diverse mulţimi, orientate unele pe probleme politice sau pe alt tip. Avem mai multe mulţimi pentru că nu au aceleaşi scopuri. Unii au ca scop Legea sănătăţii, alţii cer căderea Guvernului sau demisia preşedintelui, salvarea Roşiei Montane, majorarea pensiilor sau anularea taxei auto. Sunt mulţimi diferite, dar ghidate de legea uniformităţii. Indivizi care au un scop comun tind să reacţioneze şi să aibă reacţii comportamentale în concordanţă cu scopul respectiv. Unii dintre ei, aflaţi într-un alt context, nu ar avea comportamentul pe care îl au într-o mulţime, fiindcă mulţimea este un context care le amorsează comportamentul. De exemplu, un om aflat într-o biserică nu spune glume, dar într-un bar da. Aşa se întâmplă la proteste, dacă te-ai afla într-un alt context nu ai avea un anumit comportament, dar, dacă eşti într-o mulţime care îşi asumă un scop comun, poţi avea un anumit comportament", a precizat David. El a subliniat că în cazul protestelor de stradă mulţimea este extrem de instabilă afectiv, îşi schimbă rapid starea afectivă, de la stări emoţionale pozitive la cele negative, iar de aici apar şi reacţiile impulsive. "Mulţimea reacţionează impulsiv pentru că scopul lor este unul care nu a fost atins. Ai o mulţime de indivizi frustraţi, pentru că asta înseamnă frustrarea, am un scop care nu este satisfăcut. Cea mai tipică reacţie la frustrare este nemulţumirea, furia şi agresivitatea. Asta se întâmplă cu toate mulţimile respective. Nu avem o mulţime de manifestanţi, ci mulţimi de manifestanţi", a afirmat Daniel David.
|
