logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Despre cutremure cu Adrian Grigore, adjunctul şefului de Laborator al Reţelei Naţionale Seismice PDF Imprimare Email 3908 Afişări
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012 06:38

 Urmările cutremurelor depind de intensitătile lor. Unele trec aproape neobservate, altele provoacă distrugeri materiale, altele fac victime în rândul populaţiei. Iată că după recentul cutremur din Maramureş am decoperit şi o altă “faţă” posibilă a unui cutremur, reîntâlnirea cu un fost coleg de facultate, pe care nu l-am mai văzut de vreo 30 de ani, domnul Adrian Grigore. Nu puteam rata ocazia de a-i lua un interviu pentru utilizatorii site-ului  www.sighet-online.ro:

1. Salut Adrian Grigore! Eşti directorul Reţelei Naţionale Seismice  de la Institutul pentru Fizica  Pământului. In primul rând te rog să-mi spui dacă e corect spus aşa.

Răspuns: Nu sunt directorul Retelei, sunt adjunctul şefului de Laborator al Reţelei Naţionale Seismice. Aceasta este denumirea corectă.

2. Tinerii absolvenţi de liceu au nevoie de modele de urmat în viaţă, în carieră. In mod sigur, eşti un bun exemplu pentru ei. Pentru cei care ar dori să urmeze aceeaşi carieră, poţi să ne spui câteva cuvinte despre traseul tău profesional, de la terminarea facultăţii?

Răspuns: Nu am un traseu profesional spectaculos. Inca din 1977 am lucrat in cadrul Laboratorului de Seismologie ocupându-mă de Reţeaua de staţii seismice. In perioada 1990- 2000 am avut o serie de colaborări cu o firma finlandeză de geofizică ,prilej de a cunoaşte multe locuri interesante din lume.
In perioada 2001-2002 am fost directorul unui proiect interesant respectiv construirea in Bucovina a unei reţele seismice de tipul Array in cooperare cu  AFTAC -USA

3. Cutremurul recent din Maramureş a reaprins discuţiile despre zonele seismice din România, unde zona de nord-vest a ţării e cea care ne interesează în mod direct. Aş dori să explici cititorilor site-ului nostru dacă probabilistic există şanse ca în această zonă a ţării să se producă un cutremur puternic, asemănător cu cel din 1977 ( pe care l-am trecut cu bine împreună).

Răspuns: Nu există posibilitatea de a se produce un cutremur de proportiile celui din 1977 in zona de nord-vest a ţării. Acest cutremur este tipic regiunii seismice Vrancea producându-se la adâncimi mari ( peste 100 Km). Zona seismică din nord-vestul ţării se caracterizează prin cutremure de suprafaţă (adâncimi  5- 15 Km) cu magnitudini  maxime in jur de  5 grade. Cel mai puternic cutremur cunoscut in această zonă a avut magnitudinea de 5,3 grade şi s-a produs in anul 1784. Este ştiut faptul ca seismele de suprafaţă produc insă distrugeri chiar la magnitudini mici deoarece energia lor se degajă intr-un volum mai mic spre deosebire de seismele produse la adâncimi mari, caz in care energia se disipă intr-un volum mai mare.

4. Am găsit pe un site o statistică a cutremurelor produse în nord-vestul ţării. Rescriu câteva din datele găsite.
       
                 29 Aug. 1471 h=110 km Mw=7.5 I=9
                  24 Nov. 1516 h=150 km Mw=7.5 I=9
                  30 Apr. 1590 h=100 km Mw=7.3 I=8.5
Ceea ce m-a frapat  e data la care s-au produs cutremurele. Cum se poate şti că un cutremur a avut loc în 1471, în afară de sursa oferită de  cronicile vremii respective? Sau, mai important de unde se ştie acum, în perioada ultimilor o sută de ani, adâncimea la care s-a produs şi ceilalţi parametri care apar. Poţi să ne lă mureşti ce înseamnă , de exemplu, Mw=7.5 I=9 ?

Răspuns: Cutremurele  găsite pe site sunt de fapt cutremure vrâncene. Parametrii cutremurelor istorice au fost estimaţi pe seama informaţiilor care s-au păstrat din cronicile vremii. Există deci o aproximare a lor in lipsa datelor instrumentale.
Magnitudinea « Mw » este o mărime care exprimă energia totală a unui cutremur calculată din undele de volum .In principiu magnitudinea are aceeaşi valoare indiferent de distanţa faţă de epicentrul la care se efectuează măsuratoarea. Cu «I » se notează intensitatea pe care o percepem la o anumită distanţă faţă de epicentru. Intensitatea unui cutremur scade pe măsură ce ne depărtam de zona epicentrală şi se masoară in grade Mercalli. Ca exemplu, un cutremur cu magnitudinea Mw=7.5 pe scara Richter poate fi simţit in epicentru cu intensitatea I= 9 grade pe scara Mercalli, deci foarte puternic şi cu intensitatea I = 6 grade pe scara Mercalli la o distanţă de 300 Km faţă de epicentru.

5.Tot în vederea realizării acestui interviu, am găsit că în zona Sighetu Marmaţiei în perioada 1878-1926 au fost mai multe cutremure, de intensitate maximă V. E oare acum începutul unei noi perioade de mişcări seismice in această parte a ţării?

Răspuns: Nu se poate răspunde cu precizie la această intrebare dar nu avem motive să credem că ne aflăm la inceputul unei perioade cu mişcări seismice in Maramures.

6. De la ce intensitate seismică spre valori mai mari ar trebui să ne facem griji?

Răspuns: Când intensitatea unui cutremur depaşeşte 7 grade incep sa apară probleme.

7. S-a discutat nu cu mult timp in urmă de sistemul de avertizare a populaţiei despre aparitia unui cutremur prin avertizarea telefonică transmisă de Institutul Român de Seismologie Aplicată. Cum colaborează Reţeaua Naţională Seismică şi institutul mai sus amintit?

Răspuns:  Firma particulară care distribuie acest sistem de avertizare a avut colaborări cu Reţeua Naţională Seismică pe unele proiecte. Intre cele două instituţii nu poate fi vorba de concurenţă.

8. Modul cum percepe un om zgomotul produs de un cutremur de adâncime faţă de unul de suprafaţă diferă? Te întreb asta, pentru că mulţi oameni cu care am vorbit au crezut că e vorba de o explozie de gaze sau ceva asemănător, nu cutremur. La cutremurul din 1977, acel vuiet inspăimântător al pământului nu s-a putut confunda cu niciun  altfel de zgomot…Mai ţii minte ce-am trăit atunci?

Răspuns: Zgomotul produs de cutremure de la adâncimi diferite este şi  el diferit dat fiind mediul prin care se propagă undele acustice

9. La noi in ţară se fac studii despre posibilitatea folosirii animalelor în sistemul de avertizare seismic? Se ştie că unele animale sunt mai performante în acest sens decât aparatura construită de om. Dacă ştii ceva despre asta, aş dori să ne spui cu cât timp înainte poate sesiza un cutremur un animal, faţă de un dispozitiv electronic.

Răspuns: Studierea comportamentului vieţuitoarelor pentru o eventuală avertizare seismică este folosită şi la noi in ţară. La Observatorul de la Vrancioaia avem nişte peşti in acvariu şi nişte păsări ( peruşi)  in colivie care sunt monitorizaţi in paralel cu activitatea seismică. Până acum nu avem rezultate spectaculoase sau repetabile. Cert este că anumite vieţuitoare pot avea un comportament straniu cu ore chiar inaintea producerii unui seism catastrofal.

10. Revin la sistemul de anuntare a cutremurelor in zona Maramureşului. Există un grup operativ de lucru pentru declanşarea alarmei, dacă e cazul?

Răspuns: Institutul Naţional de Fizica Pământului a pus la punct un sistem de avertizare seismică deocamdată pentru epicentrul din Vrancea. Sistemul se bazează pe detectarea undelor seismice periculoase in epicentru şi transmiterea unui semnal de alarmă pentru zonele care se vor alertate. Timpul care se scurge până la sosirea undelor de tip „S” care sunt cele mai periculoase deoarece sunt unde de forfecare este destul de scurt. Pentru Bucureşti este de aprox.25 secunde motiv pentru care sistemul acesta nu este pentru alertarea populaţiei ci pentru oprirea automată a instalaţiilor periculoase ( procese tehnologice ,instalaţii sub presiune, etc.)

11.Povesteşte-ne, te rog, câte ceva despre sistemul de monitorizare a cutremurelor de pe Muntele Roşu. Ai trăit acolo o perioadă. Cât de izolat e locul, cum se poate trăi în condiţiile acelea aspre, după cum mi le imaginez.

Răspuns: Statia seismică de la Muntele Roşu este cea mai sensibilă din Reţeaua Naţională . Are senzorii instalaţi intr-un tunel săpat in stâncă. Eu nu am trăit acolo, dar din cate ştiu de la colegii mei care lucrează acolo condiţiile sunt destul de dificile, mai ales iarna când se blochează drumul şi rămân izolaţi.

12. Care e locul României în lume în studiul fenomenelor seismice?

Răspuns: România ocupă un loc mediu in lume in ceea ce priveşte studiul fenomenelor seismice. Suntem de fapt o ţară cu seismicitate medie.

13. Spuneai într-un interviu că „pentru Bucuresti, de exemplu, există un interval de aproximativ 25 de secunde in care s-ar putea bloca sistemele periculoase, trenurile care merg pe linii electrice pot fi frânate, pot fi activate mijloacele de salvare in spitale. Se pot face câteva lucruri, dar numai automat“. Când vom putea vorbi despre asemenea măsuri de prevenire a dezastrelor seismice pentru Maramureş? In altă parte a ţării există deja?

Răspuns: Pentru Maramureş timpul de alertare in cazul cutremurelor vrâncene ar fi de peste 40 secunde. Pentru cutremurele locale timpul este destul de scurt ( de ordinul câtorva secunde). In viitor avem in vedere extinderea şi spre alte zone seismice (inclusiv Maramureş) a sistemelor de avertizare seismică.

Te las să spui cititorilor site-ului orice crezi că ar fi de folos pentru ei.

De mare folos pentru oameni este să nu dea crezare celor care pretind că fac predicţia cutremurelor, fiindcă din punct de vedere tehnic acest lucru nu este deocamdată posibil. Atunci când se intamplă un cutremur este bine sa nu intre in panică ...


Share
Ultima actualizare Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012 23:10
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact