logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Traditii vechi de Sfantul Andrei PDF Imprimare Email 3089 Afişări
Scris de Husar Lenuta   
Miercuri, 30 Noiembrie 2011 09:54
In fiecare an, in data de 30 noiembrie il sarbatorim pe Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei. Noaptea din ajunul Sf. Andrei este destinata unor obiceiuri, care sa asigure protectie oamenilor si animalelor sau in aflarea ursitului pentru fetele nemaritate. Sarbatoarea Sf. Andrei era un prilej pentru fetele nemaritate ca “sa-si gaseasca dragutul”. Se considera ca aceasta noapte este cea mai potrivita pentru vraji si farmece. In seara de Ajun, fetele framantau o placinta numai in slatina (apa cu o concentratie mare de sare) coapta pe plita sobei , pe care o mananca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea, avea sa o ceara de sotie. Daca nu viseaza nimic insemna ca nu se marita in anul respectiv.
 
Alte fete isi puneau busuioc sub perna in seara de ajun, dupa ce au tinut post toata ziua. In cazul in care visa un baiat cunoscut sau necunoscut care ii dadea apa, un mar sau altceva, acela era baiatul cu care se va casatori in acel an. Astfel, se adunau toate fetele din sat si-si povesteau ce au visat. Alt ritual este numaratul parilor din gard. Fata numara 9 pari “indarat” din capatul gardului, adica de la dreapta spre stanga si descrescator, iar ultimul par sau mai bine zis parul cu numarul 1 reprezenta statura baiatului sortit. Daca parul era stramb, insemna ca “e imbulzit barbatu”, daca era indoit, atunci e”ciulit de spate”, daca parul e cu ciot insemna ca barbatul “are coc in spate” si daca parul era drept si frumos atunci barbatul era “tare mandru”.
 
Aceste obiceiuri se intalneau in satele maramuresene, posibil sa se mai tina. Referitor la protectia gospodariei si animalelor, tot in seara de ajun a Sfantului Andrei se lega cu sfoara pieptenele, foarfeca, acul si fusele cu care se torcea lana. In acea zi nu era voie sa torci sau sa cosi pentru ca se spunea ca “faci drum la lup”, sau daca foloseai foarfeca si peiptenele deschideai gura lupului. Se credea ca in aceasta zi lupul este mai sprinten ca oricand si nu trebuia sa faci ceva care sa provoace lupii infometati. Cum Sfantul Andrei era socotit aducator al iernii, o data cu aceasta sarbatoare si cu zilele de iarna ne apropiem cu pasi repezi de pragul dintre ani si urmeaza sa ne facem planuri pentru apropiatele sarbatori.
 
AUTOR:
Husar Lenuta,
cursanta la Cursul de Asistent Relatii Publice si Comunicare,
in cadrul proiectului Investeste in Oameni,
str Dragos Voda nr 1

Share
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


Ultimele anunturi

Linkuri

Parteneri

.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact