logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


VIDEO: Interviu cu clarinetistul sighetean Victor Tobac PDF Imprimare Email 4566 Afişări
Scris de Sighet Online   
Duminică, 28 August 2011 07:45
Victor Tobac a început studiile muzicale la Sighetu Marmaţiei, la clasa prof. Szekely Ioan, actualmente fiind student la Conservatorul din Cluj. Încă din primii ani de studii s-a remarcat în cadrul activităţilor competiţionale, astfel că tânărul artist a obţinut în fiecare an multe distincţii, dintre care numeroase Premii I şi II la Olimpiada de Interpretare Instrumentală, Diploma de onoare oferită de Consiliul Judeţean din Maramureş, Premiile I şi II la diferite ediţii ale Concursului Internaţional "Viva la musica" de la Zalău, Premiul I la Festivalul Internaţional "Des Jeunes Artistes", Diploma de Excelenţă pentru olimpici acordată de Guvernul României. De asemenea, Victor Tobac a fost premiat de Primăria Cluj în cadrul Galei "10 pentru România" şi de Clubul Rotary pentru rezultate deosebite.
 
1.   Cati ani aveai cand ai inceput sa studiezi muzica?

 
Primul contact pe care l-am avut cu muzica a fost la 8 ani . Am inceput cu blockflote , doi ani , dupa care am inceput sa studiez clarinetul la Scoala de Muzica si Arte Plastice din Sighetu Marmatiei .

 
2.  Care a fost momentul cand ti-ai dat seama ca viata ta va fi legata foarte strans de muzica?

 
Totul a inceput ca o pasiune ca pentru toti copiii care frecventeaza cursurile Scolii   “G. Enescu , dupa care , pas cu pas , am inceput sa o iau in serios , in masura in care eram capabil la varsta  respectiva . Norocul meu a fost aparitia motivatiei venita cu ajutorul concursurilor la care participam impreuna cu profesorul meu . Participarea la desele concursuri de muzica a jucat un rol important in dezvoltarea mea si ar fi important pentru toti tinerii pasionati de muzica sa-si incerce norocul la asemenea olimpiade , festivaluri, etc.

      Acolo am fost vazut de diferiti profesori si muzicieni . Pe parcurs domnul Ovadiuc-Sandean, directorul Liceului de muzica “S. Toduta” si-a format o simpatie pentru mine sustinandu-ma in diferite feluri . In dese randuri si-a manifestat dorinta ca eu sa ma inscriu la liceul din Cluj si sa construiesc pe bazele construite in Sighet . Atunci am inceput sa realizez ca muzica va face parte din tineretea mea in adevaratul sens al cuvantului .

       

3.   Ai inceput studiul clarinetului aici, in Sighet, la Scoala de Muzica. Cine au fost profesorii pe care i-ai avut?

  
Profesorul meu de clarinet a fost domnul Szekely Ioan, caruia ii sunt recunoscator pentru ca mi-a facut cunostinta cu muzica , mi-a insuflat bazele interpretative si tehnice si , pana la urma , a fost profesorul care mi-a pus instrumentul in mana pentru prima data .

 

4.   Cum explici ca mereu noi, sighetenii, avem tineri de acest fel - cum esti si tu - cu care sa ne mandrim?

 

Parerea mea este ca Sighetul reprezinta un avantaj pentru tineret pana la o anumita varsta . Fiind un oras mai micut , mai inchis tinerii se pot concentra mai mult pe materii vocationale dupa care , cand ies intr-o societate mai larga , telul lor va fi mai bine stabilit . Pe de alta parte, Scoala de Muzica beneficiaza de profesori implicati care isi sustin foarte mult elevii . Ei au parte de multe facilitati fata de alte scoli si licee vocationale din tara .

 

5.   Anul acesta ai terminat liceul de muzica “Sigismund Toduta” din Cluj-Napoca. Cum au trecut cei 4 ani de liceu, cate ore pe zi si cate zile pe saptamana ai exersat la clarinet, instrumentul tau?

 
In acesti 4 ani de liceu am incercat ,bineinteles , sa-mi dezvolt bazele instrumentale care sunt cele mai importante pentru un instrumentist si de asemenea, am tins sa-mi rafinez putin muzicalitatea , sa inteleg ceea ce muzica ne arata si ceea ce muzica vrea sa ne spuna .

 A fost multa munca , am incercat mereu sa-mi gasesc un obiectiv , un punct de reper ca sa raman motivat pentru ca in acest lung drum prin muzica e foarte usor sa te pierzi. Cantitativ vorbind nu pot sa dau un raspuns cert , e foarte relativ de obicei de la o persoana la alta. La mine in timpul pregatirilor studiul varia intre 2 si 8 ore pe zi, in fiecare zi a saptamanii .

 

6.   Cum ti-ar placea sa arate cariera ta dupa terminarea Facultatii de Muzica din Cluj-Napoca la care, din cate stiu, ai intrat , cu examen de admitere, in aceasta vara? Vrei sa urmezi compozitie sau interpretare? Ma insel, sau la categoria clarinet ai fost primul pe lista?

 

La varsta mea cel mai bine e sa ai cele mai inalte obiective pentru ca in muzica trebuie sa tintesti mereu cat mai sus cat esti tanar . Mai realist privind ar fi foarte bine sa am parte de o formatie de muzica de camera sau orchestra . Da , am intrat primul dar nu asta conteaza acum pentru ca deseori aparitiile scenice sunt relative si performantele sunt diferite de la o zi la alta . Sectia de compozitie necesita atributii teoretice mai avansate decat la sectiile instrumentale deci nu m-am gandit la varianta aceasta . Privind altfel lucrurile m-am obisnuit in acesti ani cu munca unui instrumentist tanar si nu ar fi benefica o schimbare acum.
 
 
 


7.  Te-ai gandit deja la o forma de continuare a studiilor? Ma refer la nivel postuniversitar. Daca da, unde vrei sa le faci?

 

Deocamdata am planuri pe termen mai scurt . Se pot intampla multe pana atunci .

 

8.  Ce tonalitate are instrumentul la care canti? Daca ai mai multe, au tonalitati diferite?

 

Clarinetul a fost mereu un instrument care scotea in evidenta sunetul , care lega foarte frumos . Acest instrument s-a format din stramosul lui numit “Chalumeau”, avand capacitati tehnice mai restranse , cea mai facila sonoritate fiind in octava mica . Clarinetul a preluat bazele tehnice ale Chalumeau-lui dar si-a marit capacitatile la aproximativ 4 octave .

  In timp compozitorii si dirijorii au incercat sa profite de sonoritatea plina si rotunda a clarinetului, si prin colaborare cu producatorii de instrumente, au dezvoltat instrumente acordate in La , Mi bemol , Do pe langa mai folositul clarinet in Si bemol . Toate au sonoritati diferite . Mai special este clarinetul in La, fiind des folosit in lucrari de Brahms , Enescu , Mozart si altii . Lucrari celebre pentru clarinet in La sunt Concertul pentru clarinet de Mozart sau Rapsodia Romana nr. 1 de Enescu, cu acel cunoscut solo introductiv de clarinet si oboi . Acest instrument are un ton mai inchis mai rotund si mai plin decat cel in Si bemol dar ultimul este cel standard .

 

9.   Cum reusesti sa treci peste emotiile pe care presupun ca le ai cand urci pe scena?

 
Emotiile pot fi de diferite feluri deci te pot influenta diferit . Cel mai bine e sa ai emotiile “constructive” care te ajuta sa te concentrezi, care nu iti afecteaza performantele muzicale . Scena este poate cea mai speciala parte din viata muzicienilor pentru ca ea niciodata nu a putut fi descifrata si inteleasa in totalitate de muzicieni . Uneori te pune in dificultate dar alteori iti poate oferi unele sclipiri inexplicabile si neintelese. Depinde de personalitatea interpretului, dar singura solutie ramane acomodarea la scena prin multe aparitii interpretative .

 
 
10.  Poti sa faci o trecere in revista pentru cititorii site-ului a premiilor castigate de tine de-a lungul timpului?
 

Au fost multe pentru ca dupa cum am mentionat am frecventat de mic concursurile de muzica dar nu toate sunt atat de importante . Cele mai valoroase sunt olimpiadele, 9 la numar din clasa a 4-a pana in clasa a 12-a, unde am obtinut pe parcursul anilor 5 locuri 1 si 4 locuri 2 . Mai sunt si premii 1 si 2 la concursuri din Zalau , Satu Mare , Suceava ,  Cluj dar sunt din perioada scolii generale . In liceu am mai avut diferite concerte cu orchestrele liceului de muzica dar cea mai importanta aparitie este cea cu Orchestra Filarmonica” Transilvania” din Cluj . Am sustinut si recitaluri in diferite locuri din tara (Cluj,Sibiu, Brasov, Bucuresti) si strainatate (Ungaria, Cehia, Elvetia, Germania), fiind sponsorizat de unele organizatii caritabile .

 

11.  Eu m-am tot intrebat cum de reusesc muzicienii sa tina minte absolut exact o partitura? E suficient sa ai o buna memorie si sa exersezi pana dincolo de limite?

 

Exista cateva tipuri de memorizare : cea vizuala – cea m, care este in stransa legatura cu tehnica instrumentala si a patrulea tip de memorizare, este cea strict a notelor muzicale cand interpretul urmareste mintal linia melodica .

    Este foarte posibil sa memorizezi piesele prin munca , ea vine de la sine . Mai greu este cu piesele moderne si contemporane unde nivelul muzical necesita o mai mare participare a rationamentului uman si unde urechea muzicala interioara nu asimileaza atat de usor linia melodica .

   Este o chestiune relativa pentru ca, de exemplu, in strainatate, unde la ora actuala domina muzica contemporana interpretii folosesc partitura .
    
 

12.  E costisitor sa te ocupi de muzica azi? Ma refer la cat costa instrumentul tau, partiturile. Presupun ca si costumele cu care apari pe scena inseamna o cheltuiala deloc de neglijat.

 
Instrumentele sunt foarte scumpe, din pacate . Sunt destul de norocos totusi pentru ca fata de alte instrumente, clarinetul este mai ieftin . Cele mai scumpe instrumente din pacate nu sunt accesibile muzicienilor o viata intreaga ma refer la instrumente de suflat cum ar fi fagotul care pe de alta parte necesita un proces de tratare de 30-40 ani a lemnului de unde vine .

De  partituri avem parte de  la biblioteca Academiei de Muzica si de la profesori. Cele mai rare partituri sunt partiturile de orchestra.

 

13.  Printre autorii de muzica clasica, ai probabil cativa favoriti. Care sunt, si eventual de ce ii preferi?

 
Am multi preferati dar in general ascult mult Brahms pentru ca are o muzica complexa si masiva si multa muzica pentru clarinet.
 

14.  Ce compozitor iti place cel mai mult? De ce?

 

Nu am unul preferat. De obicei Crussel , Weber , Krommer , Mozart , Poulenc, Arnlod , Debussy , ma intereseaza mai mult.

 

15.  Ai timp sa asculti si altfel de muzica? Daca da, din ce categorie face parte?

 

Ascult si muzica usoara gen Michael Bubble , Kenny G si jazz Diana Krall respectiv Eddie Daniels.

 

16.  Poti sa-ti cer sa dezvalui un secret? Muzicienii de muzica clasica nu uita niciodata partitura? Ma refer la niste pasaje, nu la tot. Daca se intampla asa ceva, cum se rezolva problema?

 

Regula de baza e sa nu te opresti orice ar fi si sa te tii cat mai mult de linia muzicala, sau daca se incurca la unele pasaje atunci sa sublinieze notele de baza din respectivul pasaj.

 

17.  Exista mai multe feluri de a interpreta aceeasi partitura? Exista mai multe tipuri de scoli muzicale in Europa? Care crezi ca ti s-ar potrivi cel mai bine?

 

Diferentele sunt foarte mari , nu putem generaliza , depinde de la interpret la interpret . Muzica, prin complexitatea ei e foarte relativa si e abordata diferit de muzicienii care sunt in masura sa creeze .Inca nu pot sa ma pronunt asupra scolii muzicale care mi s-ar potrivi. Pot sa spun ca de obicei trebuie sa apari cu ceva special , mai nou , mai excentric ca sa dai lovitura in muzica.

   

 
18.  In Romania, se poate trai din muzica clasica?

 

Din pacate, foarte greu. Sunt posibilitati mari sa nu ajungi ceea ce ti-ai fi dorit, ceea ce e foarte trist pentru un artist . Multi tineri isi pun aceasta intrebare si ajung in strainatate in final . E dificil sa iei decizii care iti vor influenta in mare masura viitorul inca de la varsta asta . Pot sa spun ca muzica nu e ascultata la noi in tara, deci nu e nici sustinuta de cei care ar avea posibilitatea sa o faca . E foarte trist pentru un artist sa iasa pe scena si sa caute putinii ascultatori printre scaunele goale ale salilor, poate cea mai dificila situatie pentru un muzician este  sa apari pe scena unei sali aproape goale.

 

 
19.  Dupa un concert analizezi in cele mai mici amanunte evolutia ta pe scena? Esti critic cu tine insuti?

 

Da , sunt critic cu mine insumi . E o modalitate de a-mi completa pe viitor golurile tehnice si muzicale pe care le am, dar e o lama cu doua taisuri , te poate demoraliza si iti poate lua increderea in tine. In general, interpretii nu-si asculta cu placere inregistrarile, pentru ca atunci realizeaza ce ar mai fi putut construi musical, dar e necesar sa te asculti pentru ca asa cum am spus scena e un lucru foarte special pentru muzicieni si de multe ori intelegi diferit muzica pe care o canti pe scena . Cert e ca niciodata nu o sa te auzi la fel de pe scena si din public.

 

20.  Cum te relaxezi in restul timpului? Ce altceva iti place sa faci?

De obicei sunt tot timpul la liceu sau de acum inainte voi fi la Conservator . Timpul liber pe care il am il petrec alaturi de prietenii si colegii mei de la muzica.

 

21.  Cand vom avea ocazia sa te vedem la Sighet intr-un recital?

 

Eu as vrea sa apar intr-un recital aici pentru ca de cand am plecat la liceu in Cluj nu am avut ocazia sa interpretez pe o scena in Sighet, dar nu depinde doar de mine . E greu de organizat un concert pentru ca avem nevoie de corepetitori sau alti colegi intr-o formatie .

 

22.  Daca ai putea, pe cine ai invita pe scena alaturi de tine intr-un spectacol ? Ai un clarinetist de muzica clasica drept model?

 

Da, sunt cativa clarinetisti care m-au influentat si pe care ii consider muzicieni impliniti printre care Emil Visenescu sau Chen Halevi cu care am lucrat in cateva randuri . Cu domnul Emil Visenescu am cantat acum nu de mult intr-un recital la un curs din Sibiu cateva piese mai scurte, dar a fost ca un vis implinit pentru mine.  Are o energie fantastica pe scena, ceea ce il ajuta sa faca muzica din cele mai simple lucrari si tot prin aceasta energie reuseste sa sustina scenic orice muzician care apare cu el cantand.

 

23.  Stiu ca anul trecut ai participat cu Orchestra tinerilor muzicieni europeni, intr-un turneu in mai multe tari. Anul acesta mai poti face parte din aceasta formatie ( ma refer la varsta)? Care sunt tarile unde vor fi concertele?

 

Din fericire si anul acesta voi pleca in turneu cu ei in Italia si Ungaria , anul trecut am fost in Germania si Elvetia, iar anul viitor speram sa trecerem prin Finlanda . E o orchestra dirijata de unul dintre cei mai mari flautisti-baroc, Petr Zeifart, profesor si la Academia de Muzica din Parma.

 

24.  Anul trecut ai avut colegi in aceasta formatie europeana care crezi ca vor deveni cunoscuti  pe plan mondial? Poti sa ne spui cateva nume?

 

In general sunt foarte multi tineri talentati peste tot, nu doar in aceasta orchestra. Nu ii pot mentiona pe toti ,dar cativa dintre ei sunt Teddy Ezra , Gabrielle Toscani, Francesco Ionascu , Horatiu Ludusan si Botac Cadmiel ,care  cred ca va ajunge un mare pianist .

 

25.  Crezi ca e posibil sa avem candva, un alt Enescu? Un alt Lipatti?

 

Acesti mari artisti ai Romaniei si ai lumii au fost unici prin muzica lor . De asemenea si pe partea compozitionala avem multi tineri cu potential mai ales in Transilvania . Multi pot ajunge sus dar niciunul nu va fi ca Enescu , Lipatti , Porumbescu, Ghorghe Dima , Sigismund Toduta sau Dan Dediu . Ei se vor afirma cel mai probabil in muzica contemporana, nu in muzica pe care au compus-o cei de mai sus . Unul dintre ei este Sebastian Androne, un tanar compozitor foarte talentat de la Bucuresti, care compune si pentru clarinet in momentul de fata.

 

26.  Dupa atatia ani de munca asidua si alti ani care sigur vor fi plini de repetitii si de framantari, daca acum ar trebui sa iei totul de la inceput, ai merge pe acelasi drum? Vreau sa stiu daca merita ca acest sacrificiu enorm pe care trebuie sa-l faca artistii adevarati sa fie, intr-adevar, facut.

 

Cu cat te adancesti mai mult prin drumurile muzicii cu atat te indragostesti mai mult de ea . Acum, dupa acesti ani in muzica exista un singur raspuns care , bineinteles , reprezinta arta . As putea raspunde , poate , diferit la intrebarea asta daca as putea da timpul inapoi, cand inca nu aveam tangente cu muzica .

  Asa cum am spus , muzica e atat de complexa incat sacrificiul pe care i-l oferi trebuie sa fie nemarginit , astfel muzica te va rasplati . Pentru o fire artistica, muzica este o necesitate , scena , la fel. Dupa ce ai intrat in lumea muzicii, nu-ti mai pui intrebarea asta, deci nu pot sa raspund concret . Sacrificiul devine o obligatie morala a sufletului artistic. Deci nu se pune in balans valoarea sacrificiului cu valoarea rezultatului.

 

27.  Ce ai recomanda tinerilor care  doresc sa se indrepte spre muzica?

In primul rand,trebuie sa adopte muzica cu rationalitate, sa descifreze , cum am mai spus , ceea ce muzica spune interpretilor si ascultatorilor . Bazele trebuie lucrate asa cum am invatat de la marele clarinetist Chen Halevi, ca muzica este ca o piramida : cu cat baza este mai mare , cu atat varful poate fi mai inalt. Si, bineinteles, sa asculte multa muzica si sa aiba mereu un obiectiv muzical cat mai inalt.
 
 



Share
Ultima actualizare Sâmbătă, 03 Septembrie 2011 07:20
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


Ultimele anunturi

Linkuri

Parteneri

.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact