 Cum poți ca să prezinți mai bine un actor și regizor român care a regizat și/sau făcut parte din actorii a peste 40 de documentare, scurt metraje sau filme artistice, și asta intr-un mediu rusofon ostil etniei romanești din care face parte? Dar pe un autor de piese de teatru? Sau pe un compozitor de succes? Acest scop este mult mai greu când toate aceste realizări sunt făcute de un singur om. L-am rugat pe Maestrul Timofti ca sa împartă cu noi câteva din experiențele sale profesionale și biografice. Gabriel Gherasim: Stimate maestre Timofti, dați-ne vă rog câteva date biografice. Mihai Timofti: M-am născut la Chișinău la 19 septembrie 1948, al 9-lea copil în familie de muncitori. Tatăl meu, Vasile a fost lucrător la vie iar mama, Efrosinia lucra la universitate în calitate de curier. În 1965 m-am înscris la Teatrul popular “Contemporanul” unde pentru prima dată am ieșit pe scenă în rolul principal în Musical “Visuri și necazuri”. Muzica la acest spectacol a fost compusă de mine. În 1967 la Moscova în cadrul festivalului teatrelor populare, am fost decernat cu două medalii de aur pentru rolul principal în comedia “Visuri și necazuri” și pentru muzica scrisă către acest spectacol. În același an am absolvit școala muzicală “Eugen Coca” la specialitatea Clarinet. Am intrat la concervatorul de Stat “Gavriil Musicescu” din Chișinău la facultatea – Regia dramă. După absolvirea conservatorului în 1971 am fost angajat la Studioul “Moldova-Film” în calitate de asistent de regizor la filme artistice.
Din 1977 am trecut la redacția filmelor documentare în calitate de regizor, unde am filmat circa 40 de filme documentare și muzicale de scurt metraj. În 1981 am hotărât să plec la Sankt Petersburg la Conservatorul de Stat „Nikolai Rimski-Korsakov” unde și am fost primit la facultatea Regia Teatrului Muzical. Paralel cu studiile începând cu anul 4 eram invitat la Teatrul de Comedie Muzicală din Orenburg (RUSIA) în calitate de regizor. Aici am montat două spectacole dintre care unul a fost spectacol de diplomă. În 1985 pe baza telegramei Guvernului din Moldova mi s-a permis să absolvez conservatorul extern. Revenind în Moldova, am început activitatea mea la Conservatorul de Stat “Gavriil Musicescu” din Chișinău ca șeful cursului de actori ai comediei muzicale. Din 1987 am fost invitat la Teatrul de Operetă din orașul Saransk (Mordovia) în calitate de regizor șef. Aici am montat Opereta „Regele Valsului” de J. Straus, Opera comică “Dorotea” de T. Hrennikov , Musical “Donna Lucia” de O. Felțman ș.a. La 18 aprilie 1990 am fost angajat la Teatrul Național de Operă și Balet din Republica Moldova în calitate de regizor. În anul 1991 am fost invitat la Teatrul Liric (în prezent Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”) din Constanța (România) pentru montarea operetei pentru copii “Povestea soldățelului de Plumb” de Dumitru Capoianu. La Teatrul Muzical “Nae Leonard” din Galați (România) am montat în anul 1992 un spectacol de revistă și opereta “Mam’zelle Nitouche” de F. R. Hervé. În anul 1996 am montat Musical “Fantezie de Crăciun” pe propriu scenariu la Teatrul Liric din Constanța (în prezent Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”). În anul 2007 mi s-a conferit titlul onorific “Maestru în Artă”. În același an a fost deschis site-ul meu oficial – www.timofti.com unde veți avea posibilitatea să aflați mai detailat despre activitatea mea profesionistă. Gabriel Gherasim: Maestre Timofti, ce a însemnat ca să fiți etnic români în teritoriile ocupate de ruși dintre Nistru și Prut? Mihai Timofti: Nu atât juca rolul naționalității ruse în viața persoanei basarabene cât juca partidul comunist în destinul basarabeanului. Unui român care nu era membru al partidului comunist îi era greu să-și facă o carieră să-și dezvolte profesionalizmul adică să-și realizeze visul, să monteze un spectacol sau să filmeze un film. Cu totul pe acest pământ conducea partidul comunist în rândurile cărui erau nu numai ruși dar și români etnici. Fiindcă nu am fost (am refuzat) membru al partidului comunist, președintele comitetului cinematografic de pe timpul acela Iordanov nu mi-a permis să plec la cursuri superioare de regie cinematografică la Moscova. Fiind student la conservatorul din Sankt Petersburg am venit la un spectacol la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău. O cunoscută de a mea m-a prezentat unei persoane responsabile de la ministerul culturii ca viitorul regizor al teatrului de operă. Nu știu din ce cauză doamna comunistă s-a înfuriat și i-a spus cunoscutei mele că voi nimeri în teatru după moartea ei. Pe urmă m-am priceput – nu eram comunist. Mai târziu în anul 1988 după propunerea ministrului culturii Domnului Cușnir am început înființarea teatrului muzical pentru copii. Dar s-a schimbat ministrul culturii - Domnul Sobor, noul ministru, a spus că noi nu avem nevoie de teatrul muzical construit pe nisip, a desființat teatrul și clădirea unde trebuia sa fie teatrul muzical pentru copii a fost oferită altui teatru – „Ginta Latina”. În principiu n-are importanță naționalitatea persoanei, e rus, român, bulgar, maghiar sau evreu – principalul e să fii om cinstit, obiectiv și cu sufletul curat. Adesea nu rușii chiar români etnici care erau la conducere nu-mi dădeau posibilitate să-mi realizez planurile profesioniste să filmez un film artistic sau să montez un spectacol de operă care ar aducea o satisfacție sufletească și o bucurie profesionistă spectatorului și mie însumi. Și, din păcate, eu nu sunt unicul în așa situație. Din această cauză n-am putut să-mi realizez multe idei frumoase. Faptul ăsta dovedește că multe persoane, mai ales în artă nu ocupă locul lor și din cauza aceasta suferă adevărații profesioniști. Gabriel Gherasim: Enumerați vă rog câteva din activitățile dumneavoastră profesioniste. Mihai Timofti: Ca regizor am montat următoarele: Spectacol dramatic "Macbeth" de W. Shakespeare ; Musical "Onomastica motanului Leopold" de B. Saveliev (Prima montare a operei în Uniunea Sovietica) ; Musical "Comorile căpitanului Flint" de B. Saveliev ; Opera "Manon Lescaut" de G. Puccini ; Opera comică "Dorotea" de T. Hrennikov ; Opereta "Regele Valsului" de J. Strauss ; Musical "Donna Lucia" de O. Felţman ; Opereta "Silva" de E. Kálmán ; Opereta "Contele Luxembourg" F. Lehár ; Musical "Raţuşca cea Urâtă" de I. Covaci ; Opereta "Povestea Soldăţelului de Plumb" de Dumitru Capoianu ; Opereta "Mam’zelle Nitouche" de F. R. Hervé ; Musical "Fantezie de Crăciun" de M. Timofti ; O seară de operetă "Ball-Surpriză" de M. Timofti ; Opera "Peter Pan" de L. Profetta ; Opera "Lucia di Lammermoor" de G. Donizetti ; Opereta "Rose-Marie" de R. Friml şi H. Stothart ; Opera "Otello" de G. Verdi ; Opera "Carmen" de G. Bizet ; Opera "Aida" de G. Verdi ; Opereta "Liliacul" de J. Straus (versiunea engleză) … În calitate de actor am jucat următoarele roluri: Musical "Visuri şi necazuri" de M. Timofti - Táke ; Spectacol dramatic "Serghei Lazo" de G. Timofte - ordonat ; Spectacol dramatic "Jertfa" de G. Timofte - ofiţer român ; Spectacol dramatic "Dragoste cu bucluc" de G. Timofte - Nicolae ; Filmul "Lăutarii" de E Loteanu - Vasile ; Vodevil "Peţirea Husarului" - Husar ; Spectacol dramatic "Moartea lui Tudor Ioan" - Boierul Cleşnin ; Spectacol dramatic "Suflete moarte" de N. Gogol - Nozdriov ; Spectacol dramatic "Macbeth" de W. Shakespeare - Macbeth ; Musical "Onomastica motanului Leopold" de B. Saveliev - motanul Leopold ; Opereta "Liliacul" de J. Straus (versiunea engleză) - Frosch ... Ca autor de scenarii: Musical "Fantezie de Crăciun" ; O seară de operetă "Ball-Surpriză" ... Compozitor: Musical "Visuri şi necazuri" ... Am posedat diferite instrumente: Trompetă, Flaut-Piccolo, Flaut, Clarinet, Saxofon și Pian. Gabriel Gherasim: Ce a însemnat pentru un cetățean din imperiul sovietic ca să facă turnee în străinătate și în ce măsură ați notat o duplicitate de norme aplicate de către autoritățile rusești etnicilor ruși, față de cetățenii de etnie română? Puteți să comentați asupra schimbărilor de birocrație și mentalitate față de accesul liber al artiștilor înainte si dupa 1989, mai ales prin prisma noilor generații de artiști din Basarabia? Mihai Timofti: În timpul puterii sovietice cu turneele în străinătate era foarte greu. Ca să plece un cetățean în turneu peste hotare era nevoie ca D-lui să fie în primul rând comunist, în al doilea rând orice persoană era supusă unui control strict în ce privește poziția morală și politică a cetățeanului sovietic, n-are importanță ești român, rus ori de altă naționalitate. Mai des peste hotare în turneu sau simplă călătorie plecau membrii al partidului comunist. Și cu fiecare trupă teatrală ori grupă turistică care pleca peste hotare, se afla incognito o persoană de la KGB (Comitetul Securității Statului), care avea grijă să urmărească pe fiecare membru a grupei cum se poartă și cu cine face contact peste hotare. După anul 1990 plecările în străinătate au devenit mai libere. Gabriel Gherasim: Ce a facut România bine și ce poate să facă autoritățile din România mai bine pentru apropierea artiștilor din Republica Moldova cu compatrioții lor de breasla din România? Dar în privința publicului de pe ambele maluri de Prut? Mihai Timofti: După destrămarea imperiului sovietic, artiștii basarabeni au început să fie invitați în teatrele din Romania ca să colaboreze în spectacole dramatice și muzicale alături de artiștii români. Ar fi bine ca autoritățile din România să ofere tineretului din Basarabia posibilitatea de aș face studiile în România. Gabriel Gherasim: În ce măsură poate comunitatea românească din exil să aibe acces la operele dumneavoastră? Mihai Timofti: Toată lumea are posibilitate liber să procure bilete la orice spectacol al meu. Gabriel Gherasim: Ce a însemnat viața de artist pentru familia dumneavoastră și cum se reflectă acest lucru la noile generații din familia dumneavoastră? Mihai Timofti: Desigur viața mea de artist și de muzician a avut o influență mare asupra fiului meu, Eugen, care a studiat pianul, dirijarea corală și simfonică, a evoluat în multe concerte ca pianist, prima ieșire în scenă a avut loc la vârsta de 6 ani, iar la vârsta de 15 ani a dirijat cu orchestra Teatrului Național de Operă și Balet în concertul “Dinastii de muzicieni”. Pe site-ul meu oficial www.timofti.com/eugen veți vedea video materialele care se referă la activitatea artistică a fiului meu. În prezent Eugen studiază vocalul și actoria. Gabriel Gherasim: Ce planuri aveți pentru viitor? Mihai Timofti: Să montez opera comică “ Falstaff ” de G. Verdi, Musical “Chicago”, să călătoresc la Roma, Paris, California și New York. Să fac o plimbare pe Broadway și chiar să montez un spectacol muzical. Să găsesc un producător cinstit și de încredere care ar vrea să colaboreze cu mine. Gabriel Gherasim: Ați mai dori să adăugați ceva pentru cititori? Mihai Timofti: Necătând la naționalitate și credință să fim toți OAMENI să ne stimăm, să ne ajutăm unii pe alții și să fim uniți. Sănătate și prosperitate tuturor. Eu va iubesc !
|
