 Evenimentul este cu atât mai marcant având în vedere că numărul pământenilor a crescut de la şase la şapte miliarde într-un timp record. În vreme ce specia noastră, Homo sapiens, a aşteptat între 100.000 şi 200.000 ani pentru a câştiga (în jurul anului 1800), primul său miliard de specimene, omului modern nu i-au trebuit decât doisprezece ani pentru a ajunge la această cifră. Un alt indiciu al acestei accelerări nebune: între ultima Eră Glaciară şi Epoca Renaşterii, populaţia lumii s-a dublat, în medie, la fiecare şaisprezece-şaptesprezece secole. Populaţia Terrei a crescut de la 2,3 miliarde, la 7 miliarde de locuitori din 1941 până în 2011. Asia, cel mai aglomerat continent Din cele şapte miliarde de pământeni, mai bine de patru, adică aproximativ 61%, vor locui în Asia. Puţin mai mult de un miliard de oameni se vor regăsi în Africa şi America, iar aproape 800 de milioane în Europa, scrie cotidianul elveţian „Le Temps".
Dacă până la 1900, 25% din populaţia lumii se afla pe Bătrânul Continent, la sfârşitul acestui an europenii nu vor mai reprezenta decât 11% din numărul total al locuitorilor Terrei. Doi oameni din trei sunt cetăţenii a două state gigant: China şi India. Omenirea a devenit mai mult urbană decât rurală din 2008, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite. Peste 3,5 miliarde de oameni din cele 7 vor trăi la oraş, mai ales în metropole, adică oraşe cu mai mult de 10 milioane de locuitori. În 1950 existau doar două oraşe de asemenea dimensiuni, acum sunt 20.
|
