logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Prima dezbatere publică privind istoria artei din centrul Europei a avut ca subiect pictura murală a bisericii reformate din Sighet PDF Imprimare Email 3158 Afişări
Scris de Sighet Online   
Duminică, 09 Ianuarie 2011 15:47

În timpul reparaţiilor efectuate în anul 1844 la pereţii bisericii reformate din Sighet – afectate de un cutremur de mică anvergură - muncitorii au descoperit sub tencuială fragmente de pictură murală medievală: acestea au fost copiate de Szász József, profesor de desen al gimnaziului reformat din Sighet şi trimise Academiei de Ştiinţe din Budapesta, unde au fost preluate de Henszlmann Imre, cunoscut istoric, autor a mai multor monografii şi unul dintre primii protectori ai monumentelor istorice din centrul Europei. Acesta a prezentat în anul 1847 un studiu asupra picturilor, studiu pe care profesorul academician Szilágyi István, directorul gimnaziului reformat sighetean l-a contestat dar, evenimentele din anii Revoluţiei paşoptiste l-au oprit de a le face publice. Abia în anul 1850, acesta a corectat interpretările lui Henszlmann în cadrul unei cuvântări susţinute în faţa membrilor Academiei.

De notat că Szilágyi István nu a avut ocazia să vadă personal frescele, fiind desemnat director la Sighet abia din 1845, după ce ele au fost acoperite, aşa că, interpretarea lui s-a bazat pe copiile realizate şi pe spusele unor martori oculari. Întâmplarea face ca în anul 1859, puternicul incendiu care a distrus o mare parte a oraşului, turla bisericii reformate şi o parte din zidărie, a scos la iveală nu numai frecele despoerite în 1844 dar şi unele care fuseseră necunoscute până atunci. De data asta, academicianul a avut şansa de a le examina şi a produce un nou set de copii. Din păcate, pentru reconstrucţia bisericii, pereţii au trebuit dărâmaţi, fragmentele picturii murale pierzându-se definitiv. În paranteză fie spus, reconstrucţia a fost zădărnicită de un alt incendiu (1872) aşa că, lucrarea a fost terminată abia în anul 1892. Observaţiile şi desenele făcute de Szilágyi István au stat la baza unei importante monografii ilustrate publicate în anul 1874 de către istoricul Rómer Flóris în volumul „Pictură murală veche din Ungaria”. Rómer prezintă dezbaterile privind interpretarea picturilor murale de la Sighet, exprimânduse de acord cu cele oferite de Szilágyi István. Între timp, originalele desenelor frescelor catalogate ultima oară în anul 1905 au dispărut, păstrându-se doar copia lor aşa cum a fost publicată în cartea lui Rómer Flóris.

În ultimii ani a crescut interesul istoricilor de artă privind frescele sighetene precum şi ceea ce este considerată prima dezbatere publică de istoria artei. Astfel, în monografia dedicată picturilor murale din Ungaria secolului al XIX-lea apărută în anul 2008 prin îngrijirea istoricilor Jánó Mihály şi Kollár Tibor, într-un capitol semnat de Lángi József sunt incluse şi cele din biserica reformată din Sighet. Ba mai mult, printre documentele nesortate ale Comisiei de Arheologie din cadrul Arhivelor Academiei de Ştiinţă Ungare, Kollár Tibor a reuşit să regăsească copiile executate de celebrul pictor Barabás Miklós. Se presupune că desenele pictorului maghiar (care n-a vizitat niciodată Sighetul) sunt copii după desenele profesorului Szász József.

Desenele picturii murale din biserica reformată din Sighet prezintă scene din legenda Sfintei Ecaterina şi a Sfântului Gheorghe dar fără o ordine anume. Chiar Szász József a recunoscut în faţa lui Szilágyi István că nu i s-a cerut să fie atent la topografia picturilor. Se crede că, în momentul în care desenele profesorului sighetean au ajuns la Henszlmann Imre, acesta l-a rugat pe colegul academician şi prietenul Barabás Miklós să execute acuarelele dintre care una a fost trimisă înapoi la Sighet, celelalte fiind păstrate la Academia de Ştiinţe.

Notă. Mulţumesc istoricilor dr. Jékely Zsombor şi Lángi József pentru documentele oferite pentru acest articol şi pentru volumul „Falfestészeti emlékek a középkori Magyarország északkeleti megyéiből”, Editor Kollár Tibor, Editura Fundaţiei „Teleki László”, Budapesta, 2009.

Ilustraţii:

1. Desen 1845 Trieb Mátyás – meşter dulgher din Cămara Sighet;

2. Desen de Varsany I - ilustraţie din revista „Napkelet” Editura Müller Emil Budapesta 1857; 

3, 4 şi 5. - Copia muralei, detaliu şi acuarela după Barabás Miklós.

 

AUTOR: IOAN J. POPESCU

SURSA: Informatia Zilei 

Desen 1845 Trieb Mátyás – meşter dulgher din Cămara Sighet 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Share
Ultima actualizare Duminică, 09 Ianuarie 2011 20:52
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact