logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


BOTEZUL DOMNULUI PDF Imprimare Email 947 Afişări
Scris de Pr. Prot.Vasile- Aurel Pop   
Joi, 06 Ianuarie 2011 10:05

În Iordan botezându-Te Tu Doamne

închinarea Treimii s- arătat. Că glasul Părintelui

a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te. Şi

Duhul în chip de porumb a adeverit, întărirea
Cuvântului. Cel ce Te- ai arătat Hristoase
Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie
( Troparul praznicului)


Iubiţi credincioşi,

       Am ajuns, cu harul, binecuvântarea şi ajutorul lui Dumnezeu, să prăznuim Botezul Domnului nostru Iisus Hristos.
       După ce ne-am învrednicit de marele praznic al Naşterii Domnului, când cu ochii credinţei am văzut pe Preacurata Fecioara Maria ţinând în braţele sale pe Fiul lui Dumnezeu , împreună cu îngerii am cântat:”Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” după ce  împreună cu păstorii ne- am bucurat, şi asemenea magilor am adus şi noi daruri lui Iisus, în loc de aur, smirnă şi tămâie, credinţa nădejdea şi iubirea, am fost martori peste veacuri a Tăierii Sale împrejur în a opta zi de la naştere.
       Acum, duhovniceşte suntem prezenţi la Iordan unde Iisus Hristos primeşte botezul de la Ioan, cel care a avut menirea de a găti calea Domnului. Acest moment din viaţa Domnului nostru Iisus Hristos este relatat de Sf.Evanghelist Matei ( 3, 13-17 ), constituind pericopa evanghelică ce se citeşte la Sfânta Liturghie în ziua de Bobotează, dar şi de ceilalţi Evanghelişti ( Marcu 1, 9- 11; Luca 3, 21- 22), Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan reţinând însăşi mărturisirea lui Ioan Botezătorul despre Botezul Domnului ( cf. Ioan 1, 29- 34 ). Botezul s- a petrecut pe când”Iisus era ca de treizeci de ani” ( cf. Luca 3, 23 )”, vârstă considerată de evrei în măsură a- l recomanda pe un bărbat ca să înveţe în public. Putem spune că Mântuitorul a ţinut să împlinească şi această prescripţie a Legii Vechi.
       Sfântul Ioan Botezătorul era deja cunoscut prin predica sa, prin chemarea pe care o adresa tuturor :”Pocăiţi- vă că s- a apropiat împărăţia cerurilor”( Matei 3, 2 ). Iisus Hristos vine la botez din Galileia, deci din nordul ţării, în „pustia Iudeii”(cf. Matei 3, 1 ), acolo unde predica Ioan. Ajuns la Iordan, Ioan – cunoscându- L prin inspiraţie divină- încearcă să- L oprească pe Iisus, prin cuvintele:”Eu sunt cel ce trebuie să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine ?”
( Matei 3. 14 ). Ioan îl recunoaşte pe Mesia şi zice :”Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii!”( Ioan 1, 29 ). Iisus însă îi spune:” Lasă acum, că astfel se cuvine ca noi să împlinim toată dreptatea”( Matei 3, 15 ), adică să primească hotărârea lui Dumnezeu de a mântui lumea prin Fiul.
       Sfântul Ioan a ascultat şi l- a botezat pe Iisus Hristos, şi acum are loc minunea  numită „Epifania” sau „Teofania”, adică arătarea Sfintei Treimi. Cerurile s- au deschis „şi Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându- se ca un porumbel şi venind peste Iisus şi glas din ceruri grăind:”Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Carele am binevoit”( Matei 3,16- 17; Marcu 1, 10- 11; Luca 3, 21- 22; Ioan 1, 31- 34). Altfel spunând, Fiul se botează în apa Iordanului, Duhul Sfânt se coboară asupra lui în chip de porumbel, iar glasul Tatălui din cer mărturiseşte că Iisus este Fiul Său.
       Sărbătoarea Botezul Domnului mai este numită şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”. Oare de ce nu este numită aşa Naşterea Domnului? Sfântul Ioan Gură de Aur ne învaţă lămurit despre aceasta spunând că Hristos n- a ajuns cunoscut tuturor la naşterea Sa, ci atunci când a fost botezat. Însuşi Sfântul Ioan Botezătorul spunea:” Se află în mijlocul vostru Acela pe care voi nu- L ştiţi”
( Ioan 1, 26 ). Dar nici el nu- L ştia, şi nu L- a cunoscut până în ziua aceea:” Şi eu nu- L ştiam pe El, dar Cel ce m- a trimis să botez cu apă, Acela mi- a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându- Se şi rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duh Sfânt( Ioan 1, 33 ).
       Este bine să ştim că până la sfârşitul secolului al IV- lea, în 6 ianuarie, odată cu Botezul se prăznuia şi Naşterea Domnului, şi abia de atunci s- a făcut separarea lor, fixându- se Praznicul Naşterii Domnului sau Crăciunul în ziua de 25 decembrie aşa cum se sărbătorea în Biserica apuseană. Potrivit tradiţiei, prima dată s- a prăznuit Crăciunul în 25 decembrie, în Constantinopol în anul 379, când Sfântul Grigorie de Nazianz a rostit o preafrumoasă omilie.Tot în acel timp, în biserica Antiohiei, introducea acest praznic Sfântul Ioan Gură de Aur.
       La sfârşitul secolului al II- lea sărbătoarea Botezului Domnului era cunoscută şi aşezată în ziua de 6 ianuarie. Aminteşte despre acest fapt Clement al Alexandriei, precum şi Constituţiunile apostolice în care se spune că după sărbătoarea Naşterii Domnului” cea mai însemnată zi să vă fie  Epifania, în care Domnul ne- a arătat Dumnezeirea Sa ; şi aceasta să fie în a 6 – a zi a luni a 10- a ( adică 6 ianuarie, socotindu- se începutul anului la 1 aprilie). Tot aici aflăm că:” sărbătoarea Epifaniei să se ţină pentru că în ea s- a dovedit Dumnezeirea lui Hristos, când Tatăl a mărturisit pentru el la Botez, şi Mângâietorul în Chip de porumbel a arătat celor de faţă pe cel mărturisit”. Apoi şi istoricul Amian Marcelin( + 390 ), însoţind pe Iulian Apostatul într- o expediţie în Galia, mărturiseşte că pe când acest împărat ( + 363 ) se afla în acea ţară, mergea la Biserică în zile de sărbători şi la „Epifania lui Hristos din luna ianuarie”( mense Januario Christiani Epiphania).
       Botezul reprezintă un moment crucial în existenţa pământească a lui Iisus Hristos, în acelaşi timp constituind preludiul la lucrarea de răscumpărare a omului, şi nu numai, ci a întregii creaţii, deoarece prin acest act Mântuitorul prefigurează jertfa Sa. Primind a se cufunda în repejunile Iordanului, în semn de deplină solidarizare cu omenirea ce gemea sub povara păcatului, Hristos l- a îngropat pe vechiul Adam şi a început zidirea unui om nou. Într- o cântare a Sfintei noastre Biserici se spune:”Ai înnoit firea lui Adam cu ascultarea, sfărâmând balaurul”. De asemenea un mare părinte al Bisericii, Sfântul Ioan Damaschinul afirmă că Iisus Hristos S- a botezat :” ca să zdrobească capetele balaurilor  în apă, ca să înece păcatul”. Prin Botezul Domnului în Iordan se pun temeliile regenerării naturii umane, întinată de păcat şi totodată se surpă puterea celui rău, care îl ţinea pe om  înrobit. Actul de supremă umilire a Fiului face totodată ca porţile cerului să se deschidă:”Îndată cerurile s- au deschis”( Matei 3, 16 ), şi izvoarele harului să se reverse asupra creaţiei. Toţi Sfinţii Părinţi vorbesc la Botezul Domnului de sfinţirea apelor, adică de coborârea Sfântului Duh asupra unui element din lumea creată.
       În rugăciunile citite la Bobotează se afirmă că odată cu Botezul lui Iisus a avut loc şi „sfinţirea firii apelor”, nu numai a Iordanului. Iată dimensiunea cosmică a Botezului Domnului. Sfinţirea firii umane din Hristos antrenează şi sfinţirea apelor, în care Fiul lui Dumnezeu Se cufundase spre a primi botez asemenea unui rob. Această coborâre a energiilor divine în mijlocul creaţiei marchează începutul reunirii cerului cu pământul. Prin cădere, omul Îl pierduse pe Sfântul Duh, aşa cum sublinia Sfântul Ciril al Alexandriei şi rămăsese astfel închis în cadrul limitat al lumii create. Botezul reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fusese zăvorâte pentru om şi pentru toată creaţia. Procesul de reunificare a creaţiei, scindate prin păcat, se va desăvârşi prin Înviere, adică prin biruinţa definitivă dobândită de Iisus Hristos asupra morţii şi a păcatului; dar începutul său are loc pe malul Iordanului. Pătrunderea energiilor divine în cuprinsul lumii create constituie în acelaşi timp prologul întemeierii Împărăţiei pe care o va vesti Hristos.
       Biserica noastră a rânduit ca în această sfântă şi aleasă zi de praznic împărătesc, preoţii să săvârşească, în cadrul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii
( imediat după Rugăciunea amvonului, înainte de a se cânta de trei ori „Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până- n veac”), Aghiazma Mare.
Este una dintre cele mai frumoase şi mai înălţătoare slujbe, prin care retrăim Botezul Domnului. Acum cerem lui Dumnezeu, prin rugăciunile întocmite de către sfântul Sofronie, patriarhul Ierusalimului, din secolul al VII- lea:”...pogorârea Sfântului Duh, Care sfinţeşte toate şi sfinţeşte şi apa aceasta. Şi- i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă- o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr- însa, să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”( Molitfelnic, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2006, pag. 686 ).
Într- adevăr, apa sfinţită la Bobotează are putere binefăcătoare pentru  credincioşi şi pentru casele lor, ei păstrând- o cu mare sfinţenie până în anul următor, la o nouă sfinţire a apei. Sfântul Ioan Gură de Aur, care a trăit în secolul al IV- lea, scria că încă din  timpul său”mulţi creştini obişnuiesc ca la această sărbătoare, la miezul nopţii, după ce au scos apă, să o ia acasă şi să o ţină un an întreg, pentru că în ziua aceea s- a sfinţit apa. Se întâmplă o minune, deoarece apa care se sfinţeşte azi nu se strică, ci îşi păstrează limpezimea şi prospeţimea. Lucrul acesta îl poate constata uşor oricare dintre noi. În anii trecuţi, la o emisiune TV, un credincios din nordul Transilvaniei prezenta reporterului o sticlă cu apă sfinţită în urmă cu mai bine de 50 de ani. Tot din secolul al IV- lea, aflăm dintr- o omilie a Sf. Ioan Gură de Aur , preoţii obişnuiau să cerceteze cu crucea în mână locuinţele credincioşilor, pentru a le binecuvânta, prin stropirea cu apă sfinţită, şi cântând cunoscutul tropar al Botezului. Obiceiul acesta bun îl avem şi astăzi , casele credincioşilor sunt cercetate de preoţi împreună cu cântăreţul şi paraclisierul cântând troparul praznicului:”În Iordan botezându-Te Tu Doamne închinarea Treimii s- a arătat. Că glasul părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe tine numindu- Te. Şi Duhul în chip de porumb a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te- ai arătat Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie”.


                                            Iubiţi credincioşi,

       Să primim şi noi pe preoţi în casele noastre pentru ca să le sfinţească, să- i lăsăm să ne stropească pe creştet, spre a primi binecuvântare şi sfinţire de la Dumnezeu, să gustăm din apa care se sfinţeşte în ziua de Bobotează. Apoi să ne străduim să ne sfinţim viaţa noastră  prin fapte bune, care sunt semenilor noştri de folos şi bineplăcute lui Dumnezeu. AMIN.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             Pr. Prot. Vasile Aurel Pop
Share
Ultima actualizare Joi, 06 Ianuarie 2011 14:33
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact