logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Pr. Prot. Vasile Aurel Pop: Să ne rugăm unii pentru alţii PDF Imprimare Email 667 Afişări
Scris de Sighet Online   
Duminică, 07 Noiembrie 2010 08:53
Să ne rugăm unii pentru alţii
"Nu te teme, tu crede numai şi ea se va mântui "( L. 8, 50 )

Cuvintele acestea, sunt cuvinte pe care Domnul nostru Iisus Hristos le-a rostit în Capernaum atunci când cu puterea Sa divină a înviat din morţi pe fiica lui Iair. Ele au fost rostite către Iair, mai marele sinagogii. Acesta a venit la Domnul Hristos şi I-a spus că are o fiică bolnavă , grav bolnavă, era pe moarte, a îngenunchiat în faţa Lui şi L-a rugat s-o ajute, s-o ridice din boală.
În drum spre casa lui Iair, o femeie care avea scurgere de sânge de doisprezece ani, s-a atins de hainele Învăţătorului, şi a primit vindecare. Deşi femeia a socotit că va rămâne necunoscut gestul ei, a trebuit să recunoască ceea ce a făcut, iar Mântuitorul a încurajat- o, zicându- i:”Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te- a mântuit, mergi în pace!”( Luca 8, 48 ).

Între timp, din casa lui Iair a venit vestea că a murit copila. Iair, tatăl copilei, s- a tulburat, a intrat în panică. Iisus îl întăreşte, dorind să alunge frica din inima lui şi îi spune:”Nu te teme, tu crede numai şi ea se va mântui”( Luca 8, 50 ). Mântuitorul doreşte să- l înveţe pe Iair, şi prin el şi pe noi, că, împrejurările grele, de verificare , de încercare pot fi depăşite prin credinţă puternică în Dumnezeu. Credinţa este cea care ne dă îndrăzneală să cerem ajutorul lui Dumnezeu, şi cerând cu credinţă îl primim. Ajungând la casa lui Iair, Iisus Hristos a luat cu El pe apostolii Petru şi Iacob şi pe părinţii copilei. Era mare plîngere şi multă tânguire acolo, iar Iisus a zis:”Nu plângeţi; n- a murit ci numai doarme”(Luca 8, 52 ). Luat în râs pentru această afirmaţie, El a luat- o de mână, a strigat, zicând:”Copilă scoală- te” ( Luca 8, 54 ). Evanghelistul precizează că s- a întors duhul în copilă şi în clipa aceea a înviat, iar Iisus Hristos a poruncit ca să i se dea să mănânce. Sfânta Evanghelie ne spune că părinţii copilei au rămas încremeniţi de uimire în faţa puterii dumnezeieşti a Mântuitorului şi că El le- a poruncit să nu spună nimănui cele ce s- au petrecut.

Din cuprinsul bogat al pericopei evanghelice de astăzi desprindem o multitudine de învăţături foarte folositoare pentru viaţa noastră. Să ne oprim asupra unui amănunt deosebit de important întâlnit cu prilejul învierii din morţi a fiicei lui Iair, adică, faptul că Mântuitorul săvârşeşte această minune la rugămintea tatălui pentru copila lui. Mai precis Iair nu se roagă pentru sine ci pentru fiica lui, cerând izbăvirea acesteia , iar Iisus ascultă rugăciunea lui. Dovadă de netăgăduit că Dumnezeu ascultă atunci când ne rugăm pentru aproapele nostru, semenul nostru care poate nu se roagă, pentru că nu vrea, sau nu ştie să se roage, sau rugăciunea lui este insuficientă. Exemplul din evanghelia de astăzi nu este unul singular, ci în cuprinsul Sfintei Scripturi sunt foarte multe, nenumărate, când Dumnezeu îndeplineşte cererile exprimate în rugăciuni făcute pentru aproapele, pentru semeni.

Din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament aş aduce un argument, mai precis din cartea Ieşirea cap. 32. Poporul cel ales, eliberat din robia egipteană, nu de puţine ori a uitat de Dumnezeu cel adevărat, şi- au confecţionat idoli şi slujeau lor, şi- au confecţionat un viţel de aur,şi pentru aceasta Dumnezeu a vrut să- i pedepsească:” Şi i- a zis Domnul lui Moise:L-am văzut pe poporul acesta şi, iată:e un popor tare în cerbice. Şi acum , lasă- mă” aprindă-se mânia Mea asupră- le şi- i voi da pierzării, iar din tine voi face un mare popor”( Ieşirea 32, 9- 10 ). Moise însă a venit în ajutorul poporului, cerând lui Dumnezeu să se milostivească spre poporul care a greşit:”Moise s- a rugat în faţa Domnului Dumnezeu şi I- a zis: Pentru ce, Doamne, să se aprindă mânia Ta asupra poporului Tău, pe care Tu l- ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul Tău cel înalt? de ce să spună Egiptenii:- Cu vicleşug i- a scos, ca să- i ucidă în munţi şi să- i şteargă de pe faţa pământului?... Aşadar, potoleşte- Ţi aprinderea mâniei şi fii blând cu răutatea poporului Tău; Adu- Ţi aminte de Avraam şi de Isaac şi de Iacob, robii Tăi, cărora Te- ai jurat Tu pe Tine Însuţi şi le- ai zis:- Înmulţi- voi seminţia voastră multă ca stelele cerului!... Şi tot pământul acesta, pe care tu ai spus că-l vei da urmaşilor lor, fie ca ei să- l stăpânească în veci!. Atunci Domnul Şi- a îmblânzit urgia pe care o spusese c-o va abate asupra poporului Său”( Ieşirea 32, 11- 14 ). Înţelegem uşor că Moise s- a rugat Domnului pentru ca poporul să fie iertat, să fie izbăvit şi Dumnezeu a ascultat rugăciunea lui.

În Sfânta Scriptură a Noului Testament de asemenea găsim nenumărate exemple când Iisus Hristos, Dumnezeu Însuşi, împlineşte rugăciunile şi cererile unora pentru alţii. Astfel, la poalele Muntelui Taborului, un tată îndurerat cade în genunchi şi cere ajutor , milostivire şi vindecare pentru fiul său care era lunatic:”Doamne, miluieşte pe fiul meu, că este lunatic şi pătimeşte rău, că deseori cade în foc şi deseori în apă”( Matei 17, 15 ). Iisus, în cele din urmă, a certat demonul şi acesta a ieşit din copil şi s- a vindecat. În capitolul 15 al evangheliei scrisă de Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei o găsim pe femeia hananeiancă care vine la Iisus Hristos şi îl roagă cu multă insistenţă, atâta insistenţă încât El laudă credinţa ei zicându- i :”O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie precum voieşti”, iar evanghelistul adaugă, că,...s- a tămăduit fiica ei în ceasul acela”( v. 28 ).

Aflăm apoi că la Iisus a venit şi un sutaş roman, care cere ajutor şi vindecare pentru un slujitor al său:”Doamne slujitorul meu este bolnav în casă , cumplit chinuindu- se” Domnul nostru Iisus Hristos nu rămâne nepăsător şi-i spune:”Voi veni şi îl voi vindeca”( Matei 8, 6- 7 ). Sutaşul a spus că se simte nevrednic a primi sub acoperişul casei sale pe Iisus şi arată că el crede că Isus îl poate vindeca pe slujitorul său fără să vină la casa lui ci doar să zică cu cuvântul. După ce Iisus Hristos a scos în evidenţă credinţa sutaşului:”Adevăr grăiesc vouă, nici în Israel, n- am aflat atâta credinţă” ( Matei 8, 10 ), îi zice acestuia:”Du- te, să- ţi fie după cum ai crezut!, şi evanghelistul spune:”Şi s- a însănătoşit slujitorul său în ceasul acela”( Matei 8, 13 ).
Având un nor de mărturii că Dumnezeu ascultă rugăciunile noastre pentru semenii noştri, pentru aproapele nostru, atunci să căutăm să ne ajutăm unii pe alţii, să ne rugăm unii pentru alţii, ca prin aceasta să nimicim ura dintre oameni şi neiubirea.
Rugăciunea pentru alţii are un dublu efect. Odată este binefăcătoare pentru aproapele nostru şi este o virtute pentru cel care se roagă pentru semenul său.

Este bine că ne rugăm pentru noi înşine, în rugăciunile noastre particulare sau în rugăciunile bisericii, comune, dar să nu uităm să ne rugăm şi pentru aproapele nostru, având încredinţarea că după dumnezeiescul cuvânt al Scripturii”Fericit este acela care nu caută ale sale”, adică este cu adevărat fericit acela care nu caută numai la ale sale ci poartă de grijă şi aproapelui său.
La acest lucru bineplăcut lui Dumnezeu, la această virtute ne îndeamnă mereu Sf.Ap. Pavel, măritul apostol al neamurilor, care îi scria ucenicului său Timotei”Aşadar, înainte de toate vă îndemn să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii”( I Tim.2, 1 ).Amin.


  Autor: Pr. Prot. Vasile Aurel Pop


Share
Ultima actualizare Duminică, 07 Noiembrie 2010 10:59
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact