Dr. Peter Lengyel, biolog, Sighetu Marmaţiei: „Am fost în India şi am văzut ce se întâmplă acolo. Odată cu creşterea populaţiei, resursele devin şi mai puţine pe cap de locuitor. Pentru a putea păstra civilizaţia umană pe termen lung, singura şansă este reducerea impactului nostru asupra resurselor. Asta înseamnă reducere a  economiei şi reducerea populaţiei umane. Din păcate, nu există alte soluţii pe o planetă cu dimensiuni atât de mici ca ale Terrei. De altfel, observăm deja că natalitatea în România a scăzut, cum de altfel se întâmplă şi în restul Europei , unde, în majoritatea familiilor se nasc cel mult 2 copii. Presiunea vine  pe celelalte continente. La o conferinţă internaţională am menţionat acest lucru. Se poate ajunge la tensiuni intenţionale şi conflicte uriaşe cauzate de lipsa apei, hranei, combustibilului. La nivelul UE se vorbeşte de dezvoltare durabilă, dar se trece cumva sub tăcere modul în care putem păstra resursele. Şi la nivelul Uniunii,  continuă decăderea valorilor naturale. Economia absoarbe atât de multe resurse, încât natura nu are cum să supravieţuiască. Poluarea planetei este foarte mare, iar ecosistemele sunt degradate în mod dramatic. Astfel, biodiversitatea nu poate să se refacă sau măcar să se stopeze declinul ei, în moment ce noi betonăm fiecare albie de râu, inclusiv în arii protejate. Oamenii planetei trebuie să fie cât mai sănătoşi  şi în echilibru perfect cu sursele disponibile din zonele în care trăiesc. Anual, populaţia Pământului creşte cu 18 milioane de locuitori. În acelaşi timp, pădurile virgine devin amintire. Stocurile de peşte oceanic sunt colapsate. Cu cât intri mai mult şi nechibzuit în capitalul natural, cu atât mai mult intri în linie dreaptă pe traiectoria care duce la dispariţia civilizaţiei globale. România era acoperită în proporţie de 80 la sută cu pădure şi avea o climă temperată . Acum avem sub 30 la sută pădure şi o climă cu aspect tropical, adeseori, cu inundaţii, vijelii puternice, chiar tornade.

  Climatul se schimbă atunci când reflectarea luminii  şi menţinerea apei în sol sunt schimbate la nivel global. Populaţia umană subminează ecosistemele. Asta duce la dispariţia speciilor şi incapacitatea ecosistemelor de a-şi asigura funcţionarea. Dispar lacurile. Zonele umede sânt desecate. Pădurile, stepele, savanele sunt distruse,  ceea ce duce la o criză a biodiversităţii. Rata dispariţiei speciilor, din cauza umană, este de o mie de ori mai mare decât rata lor natură de dispariţie. Ca biolog, cu preocupări în sfera conservării biodiversităţii, sunt interesat de un viitor uman mai rezonabil pentru civilizaţia noastră”.

Conf.univ. dr. Ilie Tercean, Universitatea din Oradea, ihtiolog:” Dacă Peter Lengyel nu s-ar ocupa cu atâta pasiune  de tot ceea ce face,atunci puţini dintre noi , cei veniţi din afară, am ştii ce se petrece în Maramureş. Parte dintre observaţiile noastre, care ţin de modificările climatice  şi  modificările de biodiversitate aferente, le-am adus  în discuţie în faţa celor din afara graniţelor României. Tisa, ca râu de mare importanţă est europeană are şi ea modificări în privinţa ihtio-faunei. Numărul de specii a suferit anumite modificări. Avem multe informaţii noi din proiectele realizate în ultimii ani în Maramureş. Am găsit zilele acestea, pe Iza, la Sighet, morunaş, o specie care pătrunde din apele mai calde. Tot pe Iza am văzut o specie de somn”.

Dr. Saskia Werners, Wageningen University, Olanda:”Am revăzut multe zone din Maramureş, după 12 ani. Am vorbit cu oamenii. Am rămas surprinsă de schimbările petrecute în acest timp, mai ales de despăduririle masive, nejustificate. Am remarcat şi faptul că satele se depersonalizează. Lemnul, casele din lemn au fost înlocuite cu cele din cărămidă, strident colorate. Am observat asta şi în localităţile din judeţele Harghita şi Covasna, dar modernizarea de aici (Maramureşul istoric) este mult mai stridentă. Totuşi, aici, dar şi în România,   s-a păstrat natura mai bine  ca în alte ţări sau zone de pe glob,  pe care le-am vizitat. Aici am venit tocmai  pentru că găsim exemple pentru alţii. Oamenii trăiesc aici  într-o simbioză cu natura, dar şi cu modernismul : case din lemn lângă case din beton, căruţe cu fân, trase de cai, lângă limuzine. La următoarea vizită voi veni cu iubitul, pentru a împărtăşi dragostea cu superbul peisaj din Maramureş.”

Dr.Dumitru Drumea, cercetător la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău:”Aici, la această întâlnire de lucru, organizată de CEEweb for Biodiversity Budapesta şi Valea Verde, Sighetu Marmaţiei studiem cum putem îmbunătăţi practicile de conservare a biodiversităţii, cum putem promova cooperarea locală şi regională, cum putem folosi experienţa din UE în acest domeniu în Republica Moldova. Maramureşul este superb. Îl revăd după 10 ani şi mi se pare zona mai frumoasă, mai curată. Şi România arată mai bine decât arăta la începutul anilor 1990. Experienţa pe care o aveţi în Parcurile naturale din Munţii Maramureşului, am putea-o aplica şi în Republica Moldova. Aici, am venit cu soţia mea, ucraineancă născută în Republica Moldova. Mama mea este ucraineancă născută în Ucraina. Tata, român. Eu sunt născut în 1957. Am cetăţenie română, dar pentru  soţia mea, am stat 10 zile la rând pentru a obţine viza de călătorie în România. La Chişinău, se acordă zilnic 7-800 de vize. La şcoală şi facultate am studiat în limba rusă. În copilărie am vorbit ruseşte şi româneşte. După colapsul URSS mi-am amintit şi de limba natală, limba română pe care am început să o vorbesc  mai des după 1991, cînd la noi a devenit limbă oficială şi  de când am venit des în România. La reuniunea internaţională de aici, de la Şugău-Sighet, unde particip reprezentanţi din  8 ţări am comunicat toţi în limba engleză. Engleza am învăţat-o încă din liceu, de când erau în vogă Beatles, Rolling Stones, iar eu am vrut să ştiu, să înţeleg ce cântă”.

Îmi amintesc şi eu de acele vremuri, când grupurile enumerate de Dumitru Drumea, dar şi pe  Jimmi Hendrix, Janis Joplin, Led Zeppelin, Deep Purple  şi  multe alte formaţii de excepţie  le ascultam la radio „Europa Liberă”, la emisiunile lui Cornel Chiriac, Radu Theodoru şi Cseke Laszlo . De prin 1968…

De atunci, planeta se învârte …spre Apus!

AUTOR: Florentin NĂSUI

SURSA: Graiul.ro