Lacuri cu apa albastra, creste salbatice, chei, pesteri misterioase. Toate fac parte din zestrea naturala a Maramuresului. Din cele 35 de arii protejate din judetul nostru, 17 sunt monumente ale naturii.

„Brand-ul” Maramures nu inseamna doar biserici de lemn, monumente istorice sau muzee unice in lume. Ci si lacuri, chei, stanci, pesteri, toate de o frumusete incredibila si toate unice pe glob. Adica cele 17 minuni ale Maramuresului. 17 monumente ale naturii protejate prin lege.

* Lacul Albastru
Rezervatia Lacul Albastru s-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National – sectiunea III – a zone protejate, avand codul 2564. Arie naturala protejata, Lacul Albastru este situat in versantul nordic al Dl. Minei, avand suprafata de 0,50ha. Lacul Albastru este amplasat intr-o mica depresiune formata in urma surparii lucrarilor miniere de exploatare de pe filonul Domnisoara. Lacul are origine antropica, format prin surparea unor lucrari miniere de exploatare in anii 1919-1920. Lacul este de forma eliptica, aproape circulara, cu raza de 40-45 m si o adancime de 4 m. Bazinul hidrografic are suprafata redusa (6370 mp), apa provenind din precipitatii si mici izvoare ce provin din precipitatiile infiltrate in lucrarile miniere din versantul sudic al Dl. Minei. Ca urmare a continutului de sulfuri din vechile excavatii miniere, apa acumulata in lac are o culoare verde intens, usor albastruie, culoare determinata de prezenta sulfatului de fier (0,3 mg/l) melanterit FeSO4 , 7H2O si calcanit CuSO4 , 5H2O, este prezent de asemenea acidul sulfuric liber (7,8 mg/l), ceea ce face ca pH-ul apei lacului sa fie de 4. Prin chimismul apelor sale, Lacul Albastru este unic in Romania.

* Pestera Valenii Somcutei a fost descoperita in anul 1977. Scopul principal al declararii pesterii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice. Pestera se afla la altitudine de 30 m, avand dezvoltarea de 176 m, o singura intrare si are suprafata de 5.00 ha. Aceasta este o pestera in calcare badeniene cu alge calcaroase nodulare de tip lithothamnium si este un sit arheologic din epoca bronzului (loc ritual cu resturi ceramice, acestea fiind motivele care au dus la ocrotirea acestei pesteri).

*Pestera cu Oase de la Poiana Botizii a fost descoperita in anul 1980. Scopul principal al declararii Pesterii cu Oase de la Poiana Botizii ca arie naturala protejata este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice. Motivele pentru care aceasta pestera este ocrotita sunt urmatoarele:
- in sec. al XIX lea, de aici s-a extras un depozit de oase de Ursus Speloeus si oase de ierbivore roase (probabil exista inca la Cluj- Napoca in colectiile fostului Muzeu Ardelean)
- concretiuni, urme de locuinte
- microcarst complex intr-un olistolit mic (350 X 200 m) din panza wildflisului

* Rezervatia STANCARIILE SALHOI – ZAMBROSLAVELE s-a infiintat in anul 1977 in scopul protectiei zonei de stancarie si a doua statiuni, ca rezervatie botanica pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana. Este situata in localitatea Borsa, are suprafata de 1,00 ha, iar altitudinea medie la care se gaseste este de 1290 m.

* Mlastina Vlasinescu este situata pe teritoriul comunei Desesti, pe platoul Izvoare. Scopul principal al ariei naturale "Mlastina Vlasinescu" este cel de conservare a diversitatii biologice. De asemenea, se urmareste excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum si asigurarea conditiilor pentru activitati educative, recreative si de cercetare stiintifica. Mlastina Vlasinescu situata pe platoul vulcanic Izvoare, a masivului Ignis pe versantul nordic, la confluenta paraului Ignis cu paraul Vlasinescu , unde exista un complex mlastinos de 4,5 ha, format dintr-o mlastina oligotrofa (turbarie), iar spre periferie se afla mlastini mezo si eutrofe. Aceasta este situata la altitudinea de 870 m, iar suprafata totala protejata este de 3,00 ha.

* Rezervatia Taul lui Dumitru s-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National – sectiunea III – a zone protejate, avand codul 2572. Aria naturala este situata pe teritoriul administrativ al municipiului Baia Mare, in localitatea Blidari si are suprafata de 3,00 ha. Scopul principal al ariei naturale "Taul lui Dumitru" este cel de conservare a diversitatii biologice.

* Rezervatia Creasta Cocosului a fost declarata arie naturala protejata in anul 1954 conform legii nr. 5/2000, sub codul 2577 si are o suprafata de 50 ha, face parte din categoria a -III- a I.U.C.N. de arii protejate - monumente ale naturii, iar scopul acesteia este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica deosebita. Rezervatia este amplasata in Muntii Gutai, in judetul Maramures, la o distanta de aproximativ 35 km de orasul Baia Mare. In cadrul rezervatiei se evidentiaza "Creasta Cocosului", care da numele rezervatiei, reprezentand o colina ascutita, crenelata, de circa 200 m lungime, aflata la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spatiala aproape verticala, dupa directia NV - SE. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie si Cavnic, centrul turistic Mogosa si Complexul Suior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde taurile de munte Chendroaiei si Morarenilor.

*Rezervatia Cheile Tatarului s-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National – sectiunea III - a zone protejate, avand codul 2578. Aria naturala protejata Cheile Tatarului este situata in comuna Desesti, satul Mara, in suprafata de 15,00 ha si lungimea de 0,7 km. Cheile Tatarului sunt de fapt un defileu fierastruit in andezite piroxenice de Ignis-Mara, format prin coborarea treptata a nivelului de baza. Au versantul vestic aproape vertical, stancos, cu surplomb, in timp ce versantul estic este constituit din grohotisuri si zone de padure. Depresiunea vulcanica Tataru, care are o retea hidrografica importanta, a fost drenata prin Cheile Tatarului, apele sculptand un defileu in roci vulcanice dure

* Rezervatia Cheile Babei este situata in comuna Coroieni, satul Baba, are suprafata de 15,00 ha si lungimea de 1,00 km si se afla la limita administrativa a judetelor Maramures si Salaj.

*Rezervatia Pestera Boiu Mare (cunoscuta sub numele La Pesteri se afla in localitatea Boiu Mare, si face parte din clasa C, in lungimea de 31,00 m. Intrarea in pestera se afla intr-o dolina cu pereti abrupti.

* Rezervatia TURBARIA IEZERUL MARE s-a constituit ca arie protejata prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului National - sectiunea III - a zone protejate, avand codul 2572. Aria naturala protejata este situata in localitatea Harnicesti, comuna Desesti si are suprafata de 5,00 ha.

* Rezervatia COLOANELE DE LA se afla in localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, avand suprafata de 3.00 ha. Cariera este executata in andezite-dacite piroxenice, roci constituite din felspati plagioclazi. piroxeni, hornblenda si o masa fundamentala partial sticloasa. Se considera ca andezitele-dacitele piroxenice alcatuiesc o forma de zacamant extruziva, de tip dom de lava, in care spre partea centrala apar coloane poligonale, rezultat al racirii lavelor, in conditiile unui gradient termic bidimensional (racire predominanta dupa doua plane paralele cu fata coloanelor). Coloanele cu o inaltime de cca. 15 m si o circumferinta ce depaseste uneori 1 m. Pe fisurile de racire apar filonase de calcit scalenoedric, cu geode si zeoliti.
Accesul spre rezervatie se face de la DN 18 (confluenta Firizei cu Sasarul), din partea estica a municipiului Baia Mare se urmeaza drumul spre nord, pe V. Firizei, prin cartierul Ferneziu, 4 km pana la rezervatie.

* Rezervatia REZERVATIA ROZETA DE PIATRA se afla in satul Ilba, comuna Cicarlau avand suprafata de 0,5 ha. Cariera Ilba a fost executata pentru exploatarea andezitelor piroxenice de Ilba, andezite piroxenice proaspete, negricioase. Prin exploatare in frontul carierei a fost deschisa o formatiune de coloane andezitice poligonale lungi de cca 5 m, cu diametrul de pana la 0,5 m. Aceste coloane diverg in jurul unei zone centrale, compunand o rozeta de coloane andezitice.

* Dealul Solovan este format din roci sedimentare (gresii, argile, conglomerate) in general orizontal situate. Pe portiunile abrupte ( cu pante de peste 30-40 grade) roca este la suprafata (la Ciredi, pe alocuri pe serpentine, deasupra gradinii Bota), iar in cateva cazuri s-au format alunecari de teren (Lazu Sesului, Val. Spinului ). In partea superioara a serpentinelor se gaseste o pestera sapata de ape de precipitatii in gresii oligocene, numita Pestera din Dealul Solovan.

* Rezervatia Taul Negru este situata pe versantul sudic al crestei principale a muntilor Lapusului, intr-o zona cu substratul constituit din andezite piroxenice. Turbaria se afla in comuna Baiut, satul Strambu-Baiut, la obarsia unui afluent ce curge spre Plesca, afluent stang a V. Strambului. Aici se afla un important depozit de turba, care are o suprafata de 1,0 ha

* Ponorul de la intrarea in pestera Izei este o fosta dolina impresionanta, cu peretii stancosi, in care apele paraului Magurii patrund printr-un mic canion cu cascade; fenomene endocarstice de exceptie, monumentale, dezvoltate in calcare eocene.

* Rezervatia IZVORUL ALBASTRU AL IZEI este situata in localitatea Sacel si are suprafata de 100 ha. Izvorul Albastru al Izei (denumit si Izbucul Izei) este resurgenta apelor intrate in subteran in pestera Izei (la sud de Vf. Batrana, in rezervatia Pestera Izei). Fenomenele carstice se dezvolta in calcare eocene care stau peste cristalinul muntilor Rodnei, marcand vechea linie de tarm din Eocen. Amonte de Izbucul Izei se afla Ulita de Piatra, defileu sapat in calcare eocene, cu pereti stancosi de 4-8-10 m inaltime, pe alocuri cu aspect de canion, cu peretii foarte apropiati. Apa ce iese in Izbucul Izei intra in subteran in Vf. Magurii, la cca 2 km SV (distanta aeriana). Izbucul a fost plonjat pentru prima data de scafandrul Florin Paroiu in 7 septembrie 1981, acesta observand o gura de galerie colmatata cu bolovanis. La 13 mai 1984, sifonul (lungime 30 m, denivelare -5 m) este depasit de o echipa de 3 scufundatori (I. Grigore, S. Sarbu, M. Oancea), explorandu-se in continuare cca. 500 m de galerie aerata pana la un nou sifon.

SURSA: GAZETA DE MARAMURES