logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Septembrie 2021
L M M J V S D
30 31 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 1 2 3
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Claudius Aeliani Partea a LIV-a: Ist. div. 8.15.: Precauţia lui Philippe asupra orgoliului pe care îl inspiră victoria

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 19 August 2021 09:01

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Însemnări despre începuturi P a XI-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 19 August 2021 08:56

Dna. Maria Comşa a identificat în Prahova, la Slon o cetate din sec. X-XII… Arheologic ! Opinăm că ei proveneau din Ardeal, împinşi de maghiari. Totuşi, domnul Anatol Măcriş apreciază că vestigiile cetăţii din piatră şi cărămidă ar fi de tip bizantin, din sec. VIII-IX. Dânsul crede că e în acord cu dna Comşa şi vede aici urmele unei formaţiuni politice pre-statale.

La Cenad ar fi fost două mănăstiri vechi, initial de rit bizantin. Ulterior ar fi fost transformate în mănăstiri catolice (sec. al XI-lea).

Ca biserici care conservă tradiţia bizantină, Anatol Măcriş enumeră biserica Streisângeorgiu (Hd), Gurasada (Valea Mureşului), Densuş (Hd), precum şi bisericile rupestre răspândite pe tot teritoriul ţării. Schitul de la Cetăţeni ar fi fost încropit în epoca pre-statală (1290-1310), prin săpare în gresii. Şi aria Bozioru-Aluniş din Buzău e plină de vestigii rupestre, vechi zone de vieţuire sihastră, dar şi peşterile de la Gura-Chindiei şi Armeniş, Caraş-Severin.

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a 20-a: De natura animalium: 2.29.

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 19 August 2021 08:47

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Latină Liber Secundus, 2.29: < Musca, animal audacissimum, si quando in aquam decidat, nec aquae resistere nec natare potest, ideoque submergitur. Si vero illam humore exanimatam extrahas, eique cinerem inspergas, atque in sole ponas ad pristinam vitam revocabitur.>. (preluat de pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago).

Citeşte mai mult...
 
linux
Din nou despre Marele Reformator C-tin Mavrocordat, marele Om al secolului său P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 19 August 2021 08:42

Dintr-un articol al dnei Lidia Cotovanu din Rev. Istorică Serie Nouă Tomul XXX, Nr. 1-6. Ian-dec 2019, aflăm că în procedura administrativă şi judiciară se generalizează proba scrisă a legitimei posesii sub Domnul Constantin Mavrocordat, după anul 1740. Limba română este privilegiată sub domn faţă de slavonă şi greacă.

Impresionantă este şi grija clucerului Radu Goran din Olăneşti, Vâlcea, care prin testament se îngrijeşte de fiul său ("sufletul său"), care atins de epilepsie la o vârstă fragedă rămăsese mut. Fiicei sale dintr-o primă căsătorie (dar vindicativă, contestatară, îl disprețuia pe ifirm) îi lasă bunuri din dota mamei sale, iar soţiei sale supravieţuitoare îi lasă tot restul averii sale. Clucerul desemnează un curator al casei sale, un nepot cu obligaţia de a se îngriji de soţia sa şi de fiul său.

Tot din articol reiese că în 1761 prinţul Constantin Mavrocordat a transferat obligaţia asistenţei săracilor din Câmpulung în contul Trezoreriei publice. Până în acel an, sarcina asistenţei lor era atribuită sătenilor din Măţăul de Jos, cu privilegiul exceptării de taxe (impozite).

Citeşte mai mult...
 
linux
Program Cinema Mara 20.08.2021 – 26.08.2021

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Joi, 19 August 2021 08:39

Vineri 20.08.2021

Ora 16.15 – Patrula cățelușilor - Filmul, dublat Ro, animaţie, aventuri

Ora 18:00 – Casa nopții, Ro sub, Horror, Thriller

Ora 20:05 – Reminiscence, Ro sub, Romantic, SF, Thriller, Dragoste

 

Sambata 21.08.2021

Ora 12:30 – Patrula cățelușilor - Filmul, dublat Ro, animaţie, aventuri

Ora 14:15 – Luca 3D -  dublat Ro, animaţie, aventuri, comedie, familie

Ora 16:15 – Reminiscence, Ro sub, Romantic, SF, Thriller, Dragoste

Ora 18:20 – Casa nopții, Ro sub, Horror, Thriller

Ora 20:20 – Noaptea judecății eterne, Ro sub,  Acțiune, Horror, Thriller

Citeşte mai mult...
 
linux
Program Cinema Borsa 20.08.2021 – 26.08.2021

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Joi, 19 August 2021 08:37

Vineri 20.08.2021

Ora 19:00 – Casa nopții, Ro sub, Horror, Thriller

 

Sambata 21.08.2021

Ora 14:00 – Patrula cățelușilor - Filmul, dublat Ro, animaţie, aventuri, comedie, familie

Ora 16:00 – Casa nopții, Ro sub, Horror, Thriller

Ora 18:00 – Reminiscence, Ro sub, Romantic, SF, Thriller, Dragoste

Citeşte mai mult...
 
linux
O opinie discutabilă asupra religiozităţii Domnului Nicolae Mavrocordat P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 18 August 2021 07:59

Un călător belgian (valon) redă o  afirmaţie a Domnului Nicolae Mavrocordat despre care opinăm că este falsă sau îi aparţine belgianului, anume că <această credinţă a noastră seamănă mai mult cu un labirint de superstiţii, decât cu un sistem raţional şi logic> (N. Iorga- Istoria românilor, vol. VII. Reformatorii, Buc., 1938, pag. 12). Afirmaţia belgianului este o gogomănie, căcio credinţa e unică în ansamblul ei, doar riturile diferă. Apoi, Domnul avea studii teologice, deci nici vorbă de aşa ceva. Că era mai cosmopolit este posibil, dar că ar fi făcut o astfel de afirmaţie este improbabil.

Aflăm din Rev. Istorică Vol. XXIX, no. 7-12, iulie-dec. 1943 (pag. 229-231, autor Jean Gouillard), că domnitorul  purta corespondenţă cu un arhiepiscop de Canterbury, domnul William Wake.  Domnitorul avea o bază teologică (posibil şi studii teologice). Prinţul trimisese opera <De Officiis> în omagiu Primatului britanic, precum şi lucrări manuscrise pentru care britanicul confirmă primirea lor într-o scrisoare distinctă: un Ioan Klimax şi Cele Patru Evanghelii, însoţite de scrisoarea Prinţului. Catalogul Bibliotecii Principelui (verificat de domnul Iorga) cuprinde un număr mare de ediţii engleze biblice, clasice, creştine, apărute la Londra, Cambridge, Oxford.

Citeşte mai mult...
 
linux
Opoziţia lui Uzun Hasan ca fundament al acţiunilor moldoveneşti anti-otomane

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 18 August 2021 07:56

Cretanul Elia ben Elkana Capsali în Istoria Otomană pune în conexiune opoziţia lui Uzun-Hasan cu acţiunile Domnului Ştefan cel Mare. Cităm:

<S-a întâmplat ca atunci când toți principii supuși stăpânului (Mehmet al II-lea - n.n.) au aflat că Zucha-Zan (Uzun Hasan, hanul turcmenilor oghuzi, actual Irak, Azerbaidjan – n.n) intrase în luptă împotriva lui, ei s-au veselit cu toții, zicând: «Acum, Mehmet va fi nimicit. Ceea ce el ne-a făcut nouă, îi va face lui acum Dumnezeu... ». Și s-au răsculat împotriva turcilor... Între ei se afla și domnul Valahiei Mici (Moldova – n.n)... Dat fiind că țara sa e mică și locuitorii ei sunt puțin numeroși, dar cu toții viteji, care se adăpostesc în munți și văi, cine ar avea îndrăzneala să se apropie de ei? Așadar, când a aflat că Zucha-Zan a pornit la luptă împotriva stăpânului său, sultanul Mehmet al II-lea, Ștefan a început să urzească fel de fel de planuri. Pe ascuns, a pus capăt supunerii sale și și-a scuturat umerii de povară...> (extras preluat din Şerban Papacostea-Ştefan cel Mare).

Citeşte mai mult...
 
linux
Au participat alţi vlahi la cucerirea Constantinopolelui?

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 18 August 2021 07:49

Despre asemenea lupte importante (precum cucerirea Constantinopolelui) în istorie există de obicei o multitudine de informaţii. Totuşi, în afară de faptul că soldaţi sârbi au participat de partea otomană la asediu, alte izvoare nu detaliază suficient alte participări. De partea bizantină au fost genovezi (dintre care nobilul Giovanni Giustiniani Longo s-a distins în mod deosebit în fruntea a 700 de oameni), veneţieni (între care şi consilieri ai bailului) , chiar provensali, alţi italieni, catalani (sărăcăceani), din care unii au luptat cu vitejie. Şi chiar un etnic turc, (creştin ?), în fruntea unităţii sale combatante, posibil turcopoli (el purta numele Orkhan şi era membru al familiei sultanale, un pretendent legitim).

Totuşi, asemenea sârbilor, în calitate de vasali ai  Înaltei Porţi valahii şi moldo-vlahii erau datori cu contingente de soldaţi (dar care pare-se nu ar fi fost prezente, fiind poate suspiciunea de religie ori de influenţa anterioară bizantină asupra Principatelor). Un ienicer de origine sârbă, Constantin de Ostrovica şi-a scris memoriile sale, descriind şi asediul (la care ar fi participat alături de contingentul sârb).

Desigur, cel mai mult era nevoie de nave de război, de care Principatele nu dispuneau precum alte state.

Citeşte mai mult...
 
linux
Din nou despre Marele Reformator C-tin Mavrocordat, marele Om al secolului său

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 17 August 2021 07:50

Cel mai mare Om dintre Români al Secolului al XVIII-lea ar fi fără discuţie Marele Om politic şi Reformator, Constantin Mavrocordat.

Preia Domnia la o vârstă oarecum fragedă (18 ani), după decesul tatălui său, în 1730 şi va reforma profund ambele Principate, în cursul multiplelor Domnii din acestea. Era un mare amator de lectură, citind şi instruindu-se cu nesaţ.

Cel mai adesea încearcă o conciliere, dorind să împace pe toată lumea. Iată şi de ce implementarea reformelor durează.

Se cunoşte hrisovul din februarie 1741 prin care  impune reglementări fiscale, administrative, agrare, juridice. Reforma fiscală se realizează între anii 1733-1758.

Desfinţează rumânia şi vecinia, dar în Moldova cu dificultate (opoziţie boierească).

Funcţionarii statului devin remuneraţi.

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a LIII-a: Ist. div. 8.12.: Despre Demostene, Eschine, Theophraste şi Demochares

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 17 August 2021 07:47

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre Maria Cneajna P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 17 August 2021 07:43

Din sursele genealogice de pe http:// genealogy.euweb.cz/balkan/balkan.html am preluat alte informaţii din care rezultă cu totul altceva. Maria Voichiţa era fata Mariei Aranita cu Radu cel Frumos, iar Maria Despina, o doamnă de origine nobilă sârbă fusese soţia lui Mircea al II-lea (domn în 1509-1510 sau/şi 1442, fratele cel mare îngropat de viu pare-se). Şi Vlad Călugărul era frate cu Vlad Ţepeş, Radu cel Frumos, Mircea al II-lea. Fraţi mai mari erau Vlad Călugărul şi Mircea al II-lea. Aproape toţi par a fi fraţi uterini (din aceeaşi mamă), cu excepţia lui Vlad Călugărul.

Încercând confirmarea informaţiilor pe alt site genealogic, geni. com indică aceleaşi informaţii: Maria Aranita (pare-se de origine moldavă, dar de extracţie calabreză, sărăcăceană sau nord-epirotă) ca soţie a Domnului Radu cel Frumos, din care s-a născut Doamna Maria Voichiţa. Opinăm că în Valahia copila Maria Voichiţa era încredinţată spre creştere mătuşei sale, Maria Despina. Acelaşi site o indică drept Maria Cneajna Wiśnowiecka, pe soţia Prinţului Teodor Wiśnowiecki, soră uterină cu Bogdan III "The One Eyed", soră vitregă (neuterină) cu Ivan Stefanović Dragoš, cu Alexandru Mušat şi Petru al IV-lea Rareş, cu o Elena Voloshanka, Prinţ Petru Muşat şi N.N. Mušata (probabil o domniţă)..

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre Maria Cneajna

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 13 August 2021 19:53

 Din legătura dintre Ştefan cel Mare şi Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos şi al Mariei Despina, pare-se o fostă soţie de cneaz sârb ar fi rezultat trei descendenţi: Bogdan al III-lea şi două fiice: Anna (decedată de tânără) şi Maria Cneajna, care pare a deveni soţia nobilului polonez Theodor Wisniewiecki (ori se căsătoreşte în familia nobiliară de Sanguszko). Rămăşiţele ei pământeşti sunt înhumate la Putna, dar pentru recuperarea dotei atribuite ei de Bogdan al III-lea se duce o luptă surdă cu partea polonă, destul de mult timp.

Din sursele scrise şi internet nu apare suficient de clar din cine descinde Maria, soţia lui Theodor Wisniewiecki: din Maria din Hârlău sau din Maria Voichiţa. Unele surse genealogice o indică pe Maria din Hârlău drept mamă a fetei (Maria of Herlan), alte surse internet pe Maria Voichiţa. Cert este că rezultă doi descendenţi, Michal şi Dimitrie. Este posibil ca amândouă să fi fost căsătorite cu prinţi polonezi cu nume apropiate, dar nu ne este suficient de clar pentru moment.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 7 of 2044

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact