logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Mai 2022
L M M J V S D
25 26 27 28 29 30 1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31 1 2 3 4 5
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Campionatul Balcanic de volei pe plaja U20 va avea loc la Sighetu Marmatiei

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Vineri, 11 Februarie 2022 17:36

In perioada 01.06-05.06.2022 Sighetu Marmatiei va gazdui Campionatul Balcanic de volei pe plaja U20 - feminin si masculin, cea mai importanta competitie sportiva ce a avut loc vreodata in orasul nostru. 

Prin decizia Adunarii Generale a Asociatiei Balcanice de volei s-a luat hotararea ca Sighetu Marmatiei sa fie gazda editiei din 2022 a Campionatului Balcanic de volei pe plaja, in organizarea Clubului Sportiv Municipal - director Petre Opris, si in parteneriat cu Federatia Romana de Volei. Competitia se va desfasura la Gradina Morii.

Dupa ce anul trecut acelasi Club Sportiv Municipal a gazduit prima editie a Marmatia Beachvolleyball, iata ca prin stradania domnului Petre Opris orasul nostru va fi locul de desfasurare a unei competitii balcanice de mare anvergura. Astfel, dansul s-a tinut de promisiunea facuta in vara trecuta la turneul de volei pe plaja.

Ca o paranteza, domnul Petre Opris a fost cel amenintat cu demiterea din functia de presedinte al CSM Sighet si i s-a propus un control amanuntit printre activitatile dansului in calitate de presedinte al clubului, de catre un domn consilier local - nu dam nume, ca stie toata lumea despre cine e vorba - ca poate-poate se va gasi ceva de folos pentru a-l demite din functie.

Poate ar trebui ca o parte din ,,inalta conducere,, a orasului nostru sa nu incerce sa dea din coate ca sa isi puna oamenii de casa in pozitii si pe functii cheie, ci sa sustina necondionat orice activitate sportiva care aduce beneficii orasului si sa se implice cat se poate de mult in a sustine sportul si pe cei care conduc destinele acestuia, indiferente de rezultate. 

Salutam reusita CSM Sighet de a aduce aici o asemenea competitie si le promitem sprijin neconditionat in toate activitatile pe care le vor desfasura in viitor.

 
linux
Tony Judt- Despre România la fundul grămezii și hic sunt leones P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 17 Februarie 2022 10:28

Tony Judt este un bun cunoscător al realităților românești. Însă este un euro-sceptic convins, un democrat exportator de politically corect și un drămuitor al  sfanților risipiți pe  curățarea apelor poluate și a solului contaminat, investiții tare prohibitive pentru companiile străine care ar prezenta oarece interes pentru sărăcuța, murdărica și emotiva Românie (În cartea Tony Judt- <România la fundul grămezii>, Polirom, 2002, pag. 90-91, conform articolului <Un pic altfel> al D-lui Mircea Iorgulescu).

Cum este de fapt analiza Dânsului publicată în The New York Review of Book ? Credem de fapt că este destul de elocventă, sintetică și clară, chiar fără menajamente. Situându-ne acolo unde suntem de fapt (nu numai conform statisticilor, ci și realității), Ceea ce deranjează în realitate este mai mult titlul: România la fundul grămezii, dar care trebuie să fie traducerea nu tocmai fidelă a unei expresii britanice mai degrabă și nu americane semnificând oarecum altceva.

Citeşte mai mult...
 
linux
Tony Judt- Despre România la fundul grămezii și emergența gardismului în România

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 17 Februarie 2022 10:26

Tony Judt este un bun cunoscător al realităților românești. Însă este un euro-sceptic convins, un democrat exportator de political corectness și un drămuitor al  sfanților risipiți pe  curățarea apelor poluate și a solului contaminat, investiții tare prohibitive pentru companiile străine care ar prezenta oarece interes pentru sărăcuța, murdărica și emotiva Românie (În cartea Tony Judt- <România la fundul grămezii>, Polirom, 2002, pag. 90-91, conform articolului <Un pic altfel> al D-lui Mircea Iorgulescu).

Nu ne ne miră că Tony Judt este în ciuda prenumelui anti-Antonescian. Una dintre bunicile sale a migrat în Anglia după pogromul de la Chișinău, Basarabia contra evreilor, de la începutul secolului trecut. Dar de ce a fost numit Tony ? Nu știm.

Citeşte mai mult...
 
linux
”Și oamenii cu dizabilități își doresc să schieze”, campania de accesibilizare a practicării schiului pe pârtiile din România pentru persoanele cu dizabilități ajunge în Cavnic!

linux
SOCIAL
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 16 Februarie 2022 13:48

Pe 19 și 20 februarie, programul inițiat de Caiac SMile și susținut de Cris-Tim, ”Și oamenii cu dizabilități își doresc să schieze” ajunge ”acasă” (pârtia pe care s-a născut ideea și locul unde se antrenează permanent echipa proiectului) pe pârtia Icoana, din Cavnic. Voluntarii și monitorii de schi vor fi prezenți pe pârtie, în ambele zile, între orele 12 - 17.

Pârtia Icoana este cea de-a patra oprire a voluntarilor și monitorilor asociației din Satu Mare, după cele din Vatra Dornei, Cluj și Poiana Brașov. Până acum, aproape 150 de persoane cu dizabilități au alunecat pe zăpadă folosind monoschiurile - dispozitive special create pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Citeşte mai mult...
 
linux
Literatura originarilor basarabeni din Israel: Yona Wallach P a IV-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 15 Februarie 2022 08:44

Yona Wallach este o poetă-simbol al Țării Sfinte. Tradusă în română de Doamna Diana Geacăr, încercăm rescrierea parțială a traducerii poemului IVRIT.

 Traduceri în română ale poemelor Yonei Wallach au apărut în revista Poesis no. 27 în traducerea Doamnei Diana Geacăr, iar în franceză pe un site internet în traducerea Sabinei Huynh (împreună cu o schiță biografică). Traducerile în română sunt ale poemelor: Când vii să te culci cu mine vino ca tatăl meu; Ebraica; Masturbare

Redăm poemul IVRIT în traducerea Doamnei Diana Geacăr din Revista menționată, dar foarte  ușor restilizat și ușor mai pudică (IVRIT e curată ca Batșeba/ Un chip cioplit neinterzis..../ Odraslele sunt tot ce contează/pentru că asta e viața):

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXXIII-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 15 Februarie 2022 08:41

Doamna întreabă: <Mărturisește sincer și spune-mi pas cu pas cum ai făcut să traduci un poem din ebraică în română fără să cunoști limba și nici caracterele ?>. <Am utilizat google.translate>. <Bun. Explică-mi cum ai procedat. Dacă poți pas cu pas ca să înțeleg și eu>. <Numele poetei este redat pe wikipedia și în original, adică în ebraică. Am copiat numele ebraic și am căutat într-o antologie de poezie descărcată de pe biglal.poetry, dar care era vizibilă pe una din paginile dedicate Yonei Wallach (probabil în limba ebraică, nu-mi mai amintesc exact).>. <Spune-mi, cum se numește antologia ?>. <N-am de unde să știu că este în ebraică, cu caractere ebraice. Este din 2012 apărută și poartă numărul 3>. <Cum ai făcut ?>. <Am căutat numele ebraic al Yonei Wallach și am găsit numele în această antologie. Am copiat numele și am dat find. M-au interesat efectiv poemele. Am găsit un poem la pagina 104 a fișierului pdf. Am copiat poemul și l-am introdus într-o pagină intermediară word. Apoi am deschis internetul, am intrat pe google translate din ebraică în română și am obținut traducerea>. <E așa simplu ?>. <Nu, în realitate deloc nu e atât de simplu>. <Doamna Diana Geacăr a tradus din ebraică cele trei poeme ?>. <Nu. Din limba engleză de pe site-ul poem.hunter>.

Citeşte mai mult...
 
linux
Warum das Kind in der Polenta kocht ? P a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 12 Februarie 2022 08:17

Aglaja Veteranyi era totuși dotată literar, căci obișnuia să scrie și poeme și chiar și piese de teatru care au apărut în reviste din diferite țări. Deci activitatea literară a Dânsei trebuie urmărită și în reviste. Deși descrise drept scrise într-un limbaj minimalist, cărțile se bucură de succes. Aglaja nu ascunde nimic: scoate totul la suprafață fără menajamente (dar este posibil să fi fost și  false percepții, căci circumstanțele plecării din România nasc discuții între părinți). Aprecierile la adresa conducerii de atunci a României sunt negative (prin e prisma vorbelor celor mari. Probabil acesta este motivul pentru care părinții săi, actori de circ sunt condamnați la moarte în contumacie în România, după ce emigrează în 1977 în Elveția). Tatăl ei era scund de înălțime (practic pitic). Pentru furt de bani din casieria circului să fi fost ei condamnați la moarte ? Sau condamnarea masca o devalizare mai mare din contabilitatea Circului ? Așa de mari să fi fost încasările din casierie ? Ori au fost înscenări ? Mama ei cumpără dolari la Intercontinental, ceea ce e ciudat totuși. Ei par a fi dirijați pentru a fi scoși culpabili în urma unor turnee în străinătate. Greu de spus în zilele de astăzi.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre circ în Cer, despre circ pe Pământ P I-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 12 Februarie 2022 08:06

Am văzut din cartea minimalistei în limbaj Aglaja Veteranyi că s-ar putea să existe circ în Cer. Dar părerile sunt împărțite.

Dar circ pe Pământ ? Cel mai bun și sănătos este cel exultat de Teorema lui  Arrow (citiți free pe un internet super-liber) și care în Africa de Sud a inspirat legi rasiale de primă calitate (vedeți site-ul wordpress pe această chestiune. Note de călătorie din Africa de Sud). E marea democrație a multipilor de K- din Statele Lipite și încă nerăzuite unde totul mișcă liber, dar numai prin Loterii de Vize aplicate asupra îndelung vizaților. Așa avem Camere ale Derutaților și ale Sony-aților sau Sena-actorilor. Cu clowni, trapeziști, trompetiști. Și femme-fatale de prins fumuri-fătălăi...

Cum, nu se duc după moarte cei drepți în RAI ? Păi cum nu ? Nu au apărut Paul Celan și Aglaja Veteranyi la RAI UNO ? Venind la vizionări în Fiat Quatro ? Deci cei drepți se duc la RAI conform teoriei.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre instituirea unei taxe de aruncat de pe pod

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 11 Februarie 2022 14:19

La trecerea unora dintre podurile de prestigiu ale țării, se plătește de regulă o taxă de trecere a autovehiculelor pe pod.

Totuși, aceasta nu ar trebui să fie singura. Pentru cei precum Paul Celan și Aglaja Veteranyi ar trebui instituită o taxă de aruncat de pe pod. Bun, dar cine să o plătească ?

Această taxă ar presupune un serviciu religios de spovedanie și împărtășire și de absovire de păcate. Cine să o plătească ? Nu știm. Dar dacă nu vor să se arunce singurei, ce trebuie făcut ? Nici aceasta nu știm, dar poate se vor găsi soluții.

E adevărat, unii nu vor să se arunce de pe pod... (de parcă ar fi după ei) !? D-stră ce credeți ?

Citeşte mai mult...
 
linux
Pledoarie pentru drumuri dotate cu gropi decente, de bun simț

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 11 Februarie 2022 14:14

Întrucât în prezentarea cărții <Romanul vieții mele>, apărut la Edtura Saga, Israel, 2021 scris de poeta Bianca M. se arată că cităm: <Gândurile o duc la gropile din România și Israel. Întorși din excursia la Eilat, totul a fost catastrofal: gropile din asfalt, un suc depășit ca dată, au fost urmate de leșinuri, stări de rău fizic, grețuri, o ambulanță care a preluat-o>. Poeta a avut incidente și la Poiana Brașov, unde din discoteca de la munte ajunge datorită unui leșin la Spitalul de neurologie din Brașov cu diagnosticul edem difuz occipital...

Totuși, exprimăm convingerea că între gropile în asfalt din România și Israel există o fundamentală diferență. Șoferii români blesteamă din greu, în timp ce cei din Israel spun rugăciuni drept-credincioase. Conchidem că gropile în asfalt din Israel sunt gropi drept-credincioase.

Cum putem remedia acest inconvenient și să ne raliem țărilor civilizate, dezvoltate ?

Citeşte mai mult...
 
linux
Warum das Kind in der Polenta kocht ? P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 11 Februarie 2022 14:10

<Warum das Kind in der Polenta kocht> pare o carte mai importantă decât scrierile filosofului Heidegger. De ce ar fi astfel ? Dacă Domnul Marius Leonte avea acces la lucrare în limba română ar fi găsit în ea răspunsurile pe care Dânsul le căuta. Oameni simpli cu frică de Dumnezeu citesc cartea Warum das Kind in der Polenta kocht. În Polonia e o foame de scrierile fundamentale ale Aglajei Veteranyi. Iată de ce ei au avut acces la arhiva autoarei, dezvelind-o filă cu filă, eventual recompunând-o și scoțând și alte cărți pe care le-au tradus în poloneză.

Din informațiile din română știm de trei cărți: Daruri- un dans al morții 1999; De ce fierbe copilul în mămăligă 1999; Raftul cu ultimele suflări 2002.

În poloneză au mai apărut ca fiind scrise tot de ea sau în stilul ei încă două cărți: <Cleared the Sea, Rented Socks and Pany Maslo > Czarne publishing House în 2005 și <Who finds searched badly>, Wydawistictwo Czarne 2009, mai pe românește: <Vidanjând Marea, Ciorapi de închiriat și Pâinea Domnului> şi <Cine le găsește caută amarnic>. Pe site-ul negrophonic nu se află decât prima lucrare în engleză, dar mai căutăm.

Citeşte mai mult...
 
linux
Semiremorci cu rezervoare artizanale, pline cu motorină, confiscate în PTF Halmeu

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Joi, 10 Februarie 2022 14:26

Poliţiştii de frontieră împreună cu lucrătorii vamali din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Halmeu au descoperit și indisponibilizat două semiremorci care aveau montate artizanal, două rezervoare, de aproximativ 600 de litri, fiecare, pline cu motorină.

 Șoferii, doi cetățeni sârbi, au rămas fară semiremorcile cu rezervoarele cu motorină, au primit amenzi în valoare de 12.000 lei și au inderdicție de a mai intra în România  pe o perioadă de 5 ani.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre destinul manuscriselor în Țara Sfântă P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 10 Februarie 2022 14:22

Despre destinul manuscriselor în Țara Sfântă aflăm tot pe site-ul wordpress unde poeta de limbă română, muziciana și inginera Bianca M. mărturisește în versuri:

                <Aș putea să rup toate manuscrisele/ Aruncate în valiza cea mare din mansardă, / Ușurând viața copiilor mei / Și, mai ales, a nepoților mei./ Care nu citesc românește>.

                <Aș putea compune –din nou- / Mici piese pentru vioară / Dacă ar ține măcar unul dintre cei șapte nepoți / Vioara visurilor mele / Pe umărul drept al muzicalității !>.

                În ideea că nu există un atașat cultural al Ambasadei României în Tel Aviv (de ce la Tel Aviv, nu a spus Donald Trump, ex-prezidentul Statelor Lipite ale Americii că Yerushalaim ar fi capitala statului și nu Tel Aviv) ? Noi de unde să știm ? Că doar internetul nostru costă și nu e atât de speedy ca cel din Statele Lipite ale Americii.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 6 of 2073

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact