în secţiunea "Scriptores Historiae Augustae", pag. 174, 34, 1 (pag. 107-109 din FHDr II) scrie: "Erau duse şi zece femei, pe care le prinseseră în haine bărbăteşti, luptând în rândul goţilor, după ce multe, pe care inscripţiile le arată ca făcând parte din neamul amazoanelor, fuseseră ucise". Prin inscripţii se înţeleg tăbliţele cu faptele Împăratului victorios.

Cercetarea internet arată că Cronica lui Nestor (Cronica Vremurilor Trecute) menţionează comunităţi matriarhale, "care se duc primăvara afară din ţara lor pentru procreere". Ele ar fi trăit la poalele nordice ale Caucazului, lângă ţinutul gargarienilor. Informaţia pare preluată după Strabon (le menţionează în Colchida, lângă gargareeni).

În rândurile sarmaţilor şi ale sciţilor existau femei războinice, dar ele nu trăiau neapărat separat. Deşi puteau fi şi unele sate exclusiv feminine (!?)

Deci amazonele din SHA 174, 34, 1 trebuie să fi fost poate o unitate de femei mercenare de sorginte caucaziană (poate o gardă regală a sciţilor regali trimisă drept ajutor roxolanilor) ? Afirmaţie incertă, bazată pe presupuneri (interpretări după unele surse).

Aniversarea a două mii de ani de la fondarea Romei nu a mai avut fastul de sub Filip Arabu, fiind umbrită de atacul mongol asupra Europei şi de pandemii orientale. Nu au mai existat nici scrieri literare care să consemneze. 

Ne apropiem vertiginos prin săgeata timpului de aniversarea a trei mii de ani. Cum va onora provincia "Dacia romena" evenimentul ? Merită să ne punem întrebarea ? Mai sunt doar 126 de ani până în august 2247. Timpul ar fi suficient ?

De ce să le dăm o mână de ajutor italienilor ? Notitia Dignitatum menţionează distribuţia gentililor sarmaţi în provincia Italia FHDr II, pag. 213: Apulia, Calabria; Brittium/Brutium, Lucania; Italia-de-mijloc; Forum Fulviense; Opitergia; Patavium; Cremona; Taurini; Aquae sau Tortona; Novaria; Vercellae; în regiunea samnită; Bononia în Aemilia; Quadratae şi Eporedia; Pollentia (Liguria); dar şi în Gallia: Pictavi (şi taifali); de la Chora până la Paris;  în Belgica Secunda: între Remi şi Ambiani; în districtul Roduna şi Velavis; la Lingonae... Numele Paolo Rossi ce vă spune ?

Am preluat informaţia (relativ eronată) că ultima menţiune a carpilor ar fi fost la Zosimos în 381 (carpodaci, scyri, huni sunt respinşi de Thedosios; Zosimos IV, 34). Nu sunt menţionaţi carpi, ci carpodaci. Probabil resturi carpice, contopite în resturi dacice ori marginale Fostei Provincii Dacia.

În Cronica lui Eusebius din Caesarea (tradusă în latină de Hyeronimos) apare informaţia pentru anul 295 e.n. neamurile carpilor şi bastarnilor au fost strămutate pe pământul roman. Menţiunea pare legată de autorul Anonim IV.8.-V.2. din Panegiricii latini care menţionează luptele dintre anii 295-297 ale Împăratului Galerius împotriva carpilor ("... să se mulţumească cu menţiunea gloriei sale şi dezastrul foarte de curând al carpilor"  FHDrII, pag. 83).

Am mai scris că Amianus Marcellinus XXVIII, 1,5 menţionează despre obârşia unui Maximinus (fost locţiitor de prefect la Roma), că era din Sopianae. Tatăl acestui Maximinus era arhivar în cancelaria garnizoanei şi se trăgea din urmaşii carpilor pe care Diocleţian îi strămutase în Pannonia.

În lucrarea Alexandru Philippide- "Originea românilor", Vol. I, pag. 33-34, scrie: "La poalele Balcanilor erau o mulţime de sate thrace, care se grupau câte trei şi câte patru în comune, în mici civitates. Fiecare sat îşi avea magistratul său, toparhos, iar toate la un loc, câte formau comune aveau un magistrat mai mare, phylarhos, care rezida în unul din satele comunei. Se cunosc două asemenea mici civitates, compuse una din satele Zercla, Zelobasta, Brentopara, Mosygena... Cele patru sate întâiu numite formau tribul, neamul Ebreis... Pe timpul lui Severus Alexander (222-235 e.n.), cele patru sate din neamul Ebreis au scris o piatră comemorativă de mulţumire pentru phylarhul Aurelius Cardenthes, pentru că a administrat comuna în mod cinstit, drept şi legal...". (Kalinka no. 55, 100).

În comuna Jitia din judeţul Vrancea (sate: Cerbu, Dealu Sării, Jitia, Jitia de Jos, Măgura) regăsim numele tribal trac: Ibris cu prenumele Alexandru (desigur cu anumită rezervă, căci poate proveni şi din altceva). Precum şi unele nume probabil de sorginte roxolană: Roşca, Rusu... Ei pot proveni din soldaţi ai romanilor (traci, roxolani...).

 În Sala LICEULUI "LEOWEY KLARA " a avut loc concursul de tenis "CUPA MARTISORUL " la care au participat tenismeni sigheteni de la copii, juniori pana la seniori.

Dintre laureați amintim pe Codrea Nicola, Oros Carla, Rusneac Vanessa și Stefania, Sima Ionela,Mihai Oana, Furtos Patriciu, Dulugea Razvan, Tivadar Alessandro, iar la seniori dublul Purdila Mariu/Costin Marius.

Arbitrul principal a fost Timiș Silviu iar organizator prof. specialitatea tenis Mihaljek Eugen.

Tenismena Codrea Nicola a obținut o frumoasa performanta reușind sa câștige locul l la concursul "CUPA MX HOST" ce a avut loc în localitatea Bistrița.

În meciul decisiv tenismena sigheteana a dispus de sportiva Stan Ioana Sara (AS CLUBUL SPORTIV NADA FĂLTICENI ).

Jucătoarea Codrea Nicola este legitimata la CSS SIGHETU -MARMAȚIEI și dedica aceasta victorie profesorului Mihaljek Eugen care tocmai a ieșit la pensie.

În lucrarea Mihăescu, Ştefan, Hâncu, Iliescu, Popescu- "Fontes Historiae Dacoromanae II", Ed, Academiei Române, 1970, în secţiunea Isidori Hispalensis Episcopi,  VIII 11, 50  se arată, citez:

" Există trei soiuri de obiceiuri. De pildă al ...sciţilor, unde şi femeile şi bărbaţii merg la luptă".

Ori: IX, 2, 32 "Fii lui Gomer, nepoţii lui Iafet. Aschanaz, din care se trag sarmaţii, pe care grecii îi denumesc <regini>", adică sciţi regali (?).

Iar în secţiunea "Scriptores Historiae Augustae", pag. 174, 34, 1 (pag. 107-109 din FHDr II) scrie: "Erau duse şi zece femei, pe care le prinseseră în haine bărbăteşti, luptând în rândul goţilor, după ce multe, pe care inscripţiile le arată ca făcând parte din neamul amazoanelor, fuseseră ucise".

Prin inscripţii se înţeleg tăbliţele cu faptele Împăratului victorios.

COMUNICAT

Înscrieri deschise la două noi programe educaționale dedicate spațiului cultural, cu ocazia ediției online a TMcult® - un proiect al Asociației Culturale Contrasens.

Operatorii și managerii culturali, jurnaliștii și toți cei interesați să își asume un rol în susținerea și dezvoltarea culturii din România, se pot înscrie gratuit până pe 4 aprilie, la una dintre cele două școli de primăvară: TMcult® - Mediere culturală și comunicare a culturii și TMcult® - Critică și Jurnalism de Artă.

Cele două școli vor avea loc în perioada 07 – 30 mai 2021, iar atelierele și seminariile vor fi ONLINE și se vor ține la final de săptămână (vineri-duminică), între ora 10:00 și 13:00.

Toată lumea are obiceiuri și tabieturi. Mai complicate sau mai simple, sănătoase sau nesănătoase, obiceiurile tale formează o rutină care poate influența negativ sau pozitiv productivitatea sau starea ta generală de bine de de fiecare zi. Pe cele mai multe dintre ele le faci fără să gândești. 

De aceea, deși probabil înțelegi importanța de a avea obiceiuri bune, uneori este greu să urmezi o rutină sănătoasă. Găsirea și adoptarea rutinei zilnice potrivite te va revigora și te va ajuta să îți optimizezi timpul. Mintea și corpul îți vor mulțumi pentru anxietatea scăzută și îngrijirea suplimentară pe care le-ai acordat-o. 

A avut loc cu mult fast. Evident, la Roma... Ludi Saeculares. Festivităţi magnifice, constând din reprezentări teatrale în întrg oraşul, în jocuri spectaculare şi Ludi Saeculares. În Colosseum, în urma preparativelor anteriorului Împărat Gordian III, care dorea să sărbătorească o victorie asupra perşilor, peste o mie de gladiatori s-au întrecut în confruntări pe viaţă şi pe moarte, împreună cu sute de animale exotice: hipopotami, leoparzi, lei, girafe şi un rinocer.

Au existat scrieri literare care au consemnat: Asinius Quadratus- "Istoria celor o mie de ani", scrisă special pentru eveniment.

O sărbătoare fastuoasă. Când ? Începând cu august 247, sub Împăratul Filip Arabu.

Filip junior a fost ridicat atunci la rangul de co-Augustus.

Eusebiu în "Istoria Ecleziastică" scrie că Filip Arabu ar fi fost primul Împărat Creştin. Şi alţi autori îl prezintă drept creştin: Orosius- "Historia Adversus Paganos", Ieronim- "Cronica".