logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Aprilie 2021
L M M J V S D
29 30 31 1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 1 2
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Turneu volei cadete - CSS Sighet debuteaza in noul sezon

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Vineri, 26 Martie 2021 14:22

Actualizare: Echipa de volei a CSS Sighet castiga primul turneu.

Dupa o lunga pauza competitionala Clubul Sportiv Scolar din Sighet debuteaza in noua editie de Campionat National de volei cadete, fiind de altfel si gazda primului turneu.

Vineri, sambata si duminica, in sala de sport a Liceului Tehnologic Forestier, alaturi de echipa CSS Sighet vor evolua si urmatoarele echipe: CSS 2 Baia Mare, ACS Simleul Silvaniei si ACS Bistrita.

Meciurile se vor desfasura fara spectatori, dar vor fi transmise in direct pe pagina de Facebook a CSS Sighet.

Programul turneului arata astfel:

Vineri ora 16:00 CCS 2 Baia Mare - ACS Simleul Silvaniei : 3-2

           ora 19:00 CSS Sighet- ACS Bistrita : 3-0

Sambata 13:30  CSS 2 Baia Mare - ACS Bistrita : 3-1

                19:00 CSS Sighet - ACS Simleul Silvaniei : 3-0

Duminica: 10:30 ACS Simleul Silvaniei - ACS Bistrita : 3-0

                  14:00 CSS Sighet - CSS 2 Baia Mare : 3-0

 
linux
Cât de romanic (latin) este poporul român?

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 26 Martie 2021 13:53

Cât de romanic (latin) este poporul român ? Dacă limba ne defineşte, este clar că suntem latini. Dar originile.... ?

Iată ce spune istoria: am să enumăr în scris cu lipsă de respect asupra latinităţii noastre (ca sânge, nu ca limbă), alaelele şi cohortele din Dacia Felix.

Cohorte: Afrorum; I Alpinorum; I Batavorum; II Flavia Bessorum; I Bracaraugustanorum; VI Breucorum; I Brittonum; I Augusta Nervia Pacensis miliaria Brittonum; I Aurelia Brittonum; I F. M. Brittonum Malvensis; II Brittonum miliaria civium Romanorum; III Brittonum (deci au ieşit britonii din U.E. ?); III Campestris; I Cannanefatium; I Cilicum; I Commagenorum; I Flavia Commagenorum; II Flavia Commagenorum equitata sagittariorum; VI nova Cumidavensium; VI nova Cumidavensium Alexandriana; I Cypria; IV Cypris; Gemina Dacorum Gordiana miliaria; III Dalmatarum Valeriana Galeria; I Aelia Gaesatorum; I Gallorum Dacica... I Germanorum; i Hispanorum pia fidelis; I Hispanorum veterana... I Ituraerorum saggitariorum; I Augusta Ituraerorum saggitariorum... XX Palmyrenorum miliaria saggitariorum... I Vindelicorum...

Citeşte mai mult...
 
linux
Ipoteză speculativă alternativă: asupra etimologiei toponimului Kilkis

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 26 Martie 2021 13:45

În Acta Varia (FHDr IV, Ed. Academiei, Buc., 1982), într-un Chrisobul din iunie 1321 se pomenesc vlahii Moutzades, vlahul Coloniates şi vlahii lui Chalkia (o fi la originea oiconimului Kilkis ?) şi un sat Rasovista... satul Lozetzi (20 de fumuri ale vlahilor lui Bisotas şi Liguros).

Lingviştii greci îl derivă de la Καλλικώς (Kallikos, roman Callicum), deformare a Γαλλικώς (Gallikos, Gallicum), care ar atesta trecerea Galatiilor. Explicaţia este destul de pertinentă din punctul meu de vedere.

Propun însă o etimologie alternativă, derivată din numele vlah Chalkia, care după mine ar fi şi el derivat dintr-un un nume tribal... anume calucōnes, indicat de Philippide drept popor din Vindelicia (Philippide-"Originea românilor I", pag. 240). Acest trib este indicat de Samuel Butler cu coordonatele (47 10N, 10 0E), dar nu în Vindelicia, ci la limita dintre Vindelicia şi Rhætia, dar în Rhætia, la izvoarele râului Licus.

Acest trib avea un corespondent în Germania, un trib numit tot calucōnes (51 40N, 12 30E), pe malul drept al râului Sala, la vărsarea acestuia în fluviul Albis. Vizigoţii distrug aşezarea ce precede Kilkis în 395 e.n., dar  în loc se ridică o fortificaţie a prefecturii pretoriene a Traciei.

Citeşte mai mult...
 
linux
Vicus Carporum şi Axiopolis din Scythia Minor. Meglenoromânii astăzi Partea a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 25 Martie 2021 08:20

Odată lămurită chestiunea că Kilkis/Paionia este o zonă de sorginte meglenoromână (din care cei cu sentimente româneşti s-au stabilit în România în comuna tulceană Cerna), dar din care elementul vlas/megleno-român a emigrat în România, prezint unele comparaţii cu alte ţinuturi. Ele sunt desigur în unele situaţii speculative.

Din zona meglenoromână, o singură comună a îmbrăţişat islamul: Nânta (Notia). Descendenţii lor au fost identificaţi de către Thede Kahl în Turcia europeană (într-un studiu intitulat "Consideraţii privind dispariţia limbilor cu trimitere la romanitatea balcanică", din Philologica Jassyensia, an IV, Nr. 1, 2008, pag. 129-145, autorul menţionează că "Deşi se pare că meglenor-româna va dispărea în curând de pe teritoriul Turciei, e uimitor faptul că ea este încă vorbită acolo". Se pare însă că în locul de origine, limba este efectiv ameninţată. În lucrarea Adina Berciu-Drăghicescu &  alţii- "Fârşeroţi, moscopoleni, meglenor-români. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Vicus Carporum şi Axiopolis din Scythia Minor. Partea a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 24 Martie 2021 13:31

Ceea ce nedumereşte cel mai mult este denumirea zonei: Paionia... Deasemenea este posibil ca denumirea de Axiopolis să fi fost relativ comună în antichitatea greacă (ceva de tip gen "intersecţie ori punct median nodal" ?). Am putut verifica facil în Samuel Butler- "The Atlas of Ancient and Classical Geography", Ed. Rhys, 1907 (Project Gutenberg). Dar acolo este indicată doar Axiopolis al cărui echivalent modern ar fi fost Rassova la acel an 1907 (latitudine: 44 13 N ; longitudine: 27 39 E), care este evident localitatea antică dobrogeană de pe Dunăre. Dar în Pæonia se afla râul Axius, modernul Vardar (indicativ: latitudine: 41 45 N; longitudine: 21 50 E), de la care numele localităţii greceşti ar putea în consecinţă deriva. Iar toponimul grecesc Karpi poate proveni dintr-un cuvânt pre-balcanic de sorginte pre-slavă pentru stâncă (rocă dură), păstrat pare-se şi în albaneză...

Chiar dacă localităţile ar fi relaţionate, probabil că relaţionarea ar fi cel mult indirectă. Altfel spus, elementul carpic ar fi fost complet dizolvat în masa tracilor strămutaţi din Scythia Minor (bessi, lai, ausdecensii, ori macedoneni: pæoni...), apoi relocaţi poate iniţial în Pæonia (!?), de unde apoi în nordul Greciei, păstrând locul de origine intermediar ca indicativ geografic (!?).

Citeşte mai mult...
 
linux
Vicus Carporum şi Axiopolis din Scythia Minor Partea I-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 23 Martie 2021 12:30

Vicus Carporum se constituie în sat probabil din cei înfrânţi de Împăratul Aurelian în 273 e.n. lângă Carsium. O menţiune a sa (Amian) avem din anul 368 (Col- "Istoria României I", Ed. Academiei, 1960, pag. 646). Lucrarea citată menţionează această posibilitate de colonizare cu cei învinşi (Op. Citată, pag. 565).

Prin similitudine cu aşezările ladine din nordul Italiei (pe o hartă din Op. Citată, apare o V. Am Laidina pag 490 bis la est de lacul Techirghiol), am căutat şi în nordul Greciei aşezări relevante.

Mai întâi trebuie menţionat că lucrări de apărare ale sudului provinciei se efectuează de la Dunăre până la mare, între Axiopolis  şi Tomis (valul de piatră, valul mic de pământ, valul mare de pământ). Unul dintre valurile de pământ este atribuit Împăratului Anastasios I  (498-518), pentru că prin Scythia Minor pătrundeau cutrigurii în provincia Tracia.

Procopius menţionează denumirile noi ale localităţilor din ţinut: Carso, Axiopa, Neiaduno, Nono, Altina, Troesmes (Op. citată, pag. 601)...

Citeşte mai mult...
 
linux
Reprezentantul Permanent al României la ONU a pledat pentru protejarea resurselor de apă la reuniunea ONU la nivel înalt pe tema “Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”

linux
EXTERNE
Scris de Sighet Online   
Marţi, 23 Martie 2021 02:53

COMUNICAT DE PRESĂ

New York, 22 martie 2021

Luând cuvântul, la 22 martie 2021, în cadrul reuniunii ONU la nivel înalt cu tema “Implementarea obiectivelor privind apa ale Agendei 2030”, desfășurată la New York, Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a subliniat rolul critic pe care apa îl are pentru existența tuturor formelor de viață. Amintind sărbătorirea, în aceeași zi, a Zilei Mondiale a Apei, a remarcat că: ””Apă” este sinonim cu ”viață”, dar accesul la apă este astăzi pus în pericol la nivel global, datorită cererii tot mai mari și degradării resurselor - consecințe ale schimbărilor climatice, poluării și distrugerii biodiversității. Lipsa apei poate deveni în curând noul normal în multe părți ale lumii”.

Citeşte mai mult...
 
linux
Adunarea Generală anuală a UZPR a aprobat rapoartele de activitate ale organizației

linux
ULTIMELE STIRI
Scris de Sighet Online   
Luni, 22 Martie 2021 22:43

În cadrul unui eveniment fără precedent, Adunarea Generală anuală a UZPR, desfășurată online, a implicat, pe lângă sesiunea de vot exprimat electronic, o amplă întâlnire a conducerii centrale cu coordonatorii tuturor filialelor, care reprezintă vocea celor aproape 4.000 de membri ai celei mai mari organizații de breaslă din țară.

Menționând că tot ceea ce întreprinde Uniunea este „statutar și în temeiul legii”, precum și faptul că „detractorii, câțiva, sunt reduși la tăcere de către justiție, unul câte unul”, președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a amintit că „Uniunea este o legătură cu țara a filialelor de peste hotare, prin intermediul membrilor săi din Graz, Viena, Serbia, New York, Canada, Carolina de Nord, Marea Britanie, Roma”.

Citeşte mai mult...
 
linux
Ce origine aveau amazoanele din SHA 174, 34, 1 ?

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 22 Martie 2021 18:39

în secţiunea "Scriptores Historiae Augustae", pag. 174, 34, 1 (pag. 107-109 din FHDr II) scrie: "Erau duse şi zece femei, pe care le prinseseră în haine bărbăteşti, luptând în rândul goţilor, după ce multe, pe care inscripţiile le arată ca făcând parte din neamul amazoanelor, fuseseră ucise". Prin inscripţii se înţeleg tăbliţele cu faptele Împăratului victorios.

Cercetarea internet arată că Cronica lui Nestor (Cronica Vremurilor Trecute) menţionează comunităţi matriarhale, "care se duc primăvara afară din ţara lor pentru procreere". Ele ar fi trăit la poalele nordice ale Caucazului, lângă ţinutul gargarienilor. Informaţia pare preluată după Strabon (le menţionează în Colchida, lângă gargareeni).

În rândurile sarmaţilor şi ale sciţilor existau femei războinice, dar ele nu trăiau neapărat separat. Deşi puteau fi şi unele sate exclusiv feminine (!?)

Deci amazonele din SHA 174, 34, 1 trebuie să fi fost poate o unitate de femei mercenare de sorginte caucaziană (poate o gardă regală a sciţilor regali trimisă drept ajutor roxolanilor) ? Afirmaţie incertă, bazată pe presupuneri (interpretări după unele surse).

Citeşte mai mult...
 
linux
Alte sărbători milenare de la fondarea Romei (Ludi Saeculares) 3 ?

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 22 Martie 2021 18:25

Aniversarea a două mii de ani de la fondarea Romei nu a mai avut fastul de sub Filip Arabu, fiind umbrită de atacul mongol asupra Europei şi de pandemii orientale. Nu au mai existat nici scrieri literare care să consemneze. 

Ne apropiem vertiginos prin săgeata timpului de aniversarea a trei mii de ani. Cum va onora provincia "Dacia romena" evenimentul ? Merită să ne punem întrebarea ? Mai sunt doar 126 de ani până în august 2247. Timpul ar fi suficient ?

De ce să le dăm o mână de ajutor italienilor ? Notitia Dignitatum menţionează distribuţia gentililor sarmaţi în provincia Italia FHDr II, pag. 213: Apulia, Calabria; Brittium/Brutium, Lucania; Italia-de-mijloc; Forum Fulviense; Opitergia; Patavium; Cremona; Taurini; Aquae sau Tortona; Novaria; Vercellae; în regiunea samnită; Bononia în Aemilia; Quadratae şi Eporedia; Pollentia (Liguria); dar şi în Gallia: Pictavi (şi taifali); de la Chora până la Paris;  în Belgica Secunda: între Remi şi Ambiani; în districtul Roduna şi Velavis; la Lingonae... Numele Paolo Rossi ce vă spune ?

Citeşte mai mult...
 
linux
Un episod neclar din istoria carpilor 8. Ultima menţiune reală antică a carpilor

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 22 Martie 2021 08:09

Am preluat informaţia (relativ eronată) că ultima menţiune a carpilor ar fi fost la Zosimos în 381 (carpodaci, scyri, huni sunt respinşi de Thedosios; Zosimos IV, 34). Nu sunt menţionaţi carpi, ci carpodaci. Probabil resturi carpice, contopite în resturi dacice ori marginale Fostei Provincii Dacia.

În Cronica lui Eusebius din Caesarea (tradusă în latină de Hyeronimos) apare informaţia pentru anul 295 e.n. neamurile carpilor şi bastarnilor au fost strămutate pe pământul roman. Menţiunea pare legată de autorul Anonim IV.8.-V.2. din Panegiricii latini care menţionează luptele dintre anii 295-297 ale Împăratului Galerius împotriva carpilor ("... să se mulţumească cu menţiunea gloriei sale şi dezastrul foarte de curând al carpilor"  FHDrII, pag. 83).

Am mai scris că Amianus Marcellinus XXVIII, 1,5 menţionează despre obârşia unui Maximinus (fost locţiitor de prefect la Roma), că era din Sopianae. Tatăl acestui Maximinus era arhivar în cancelaria garnizoanei şi se trăgea din urmaşii carpilor pe care Diocleţian îi strămutase în Pannonia.

Citeşte mai mult...
 
linux
O comunitate sătească tracă care forma un trib numit Ebreis

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Duminică, 21 Martie 2021 15:46

În lucrarea Alexandru Philippide- "Originea românilor", Vol. I, pag. 33-34, scrie: "La poalele Balcanilor erau o mulţime de sate thrace, care se grupau câte trei şi câte patru în comune, în mici civitates. Fiecare sat îşi avea magistratul său, toparhos, iar toate la un loc, câte formau comune aveau un magistrat mai mare, phylarhos, care rezida în unul din satele comunei. Se cunosc două asemenea mici civitates, compuse una din satele Zercla, Zelobasta, Brentopara, Mosygena... Cele patru sate întâiu numite formau tribul, neamul Ebreis... Pe timpul lui Severus Alexander (222-235 e.n.), cele patru sate din neamul Ebreis au scris o piatră comemorativă de mulţumire pentru phylarhul Aurelius Cardenthes, pentru că a administrat comuna în mod cinstit, drept şi legal...". (Kalinka no. 55, 100).

În comuna Jitia din judeţul Vrancea (sate: Cerbu, Dealu Sării, Jitia, Jitia de Jos, Măgura) regăsim numele tribal trac: Ibris cu prenumele Alexandru (desigur cu anumită rezervă, căci poate proveni şi din altceva). Precum şi unele nume probabil de sorginte roxolană: Roşca, Rusu... Ei pot proveni din soldaţi ai romanilor (traci, roxolani...).

Citeşte mai mult...
 
linux
"CUPA MARTISORUL " in sala LICEULUI "LEOWEY KLARA "

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Vineri, 19 Martie 2021 14:35

 În Sala LICEULUI "LEOWEY KLARA " a avut loc concursul de tenis "CUPA MARTISORUL " la care au participat tenismeni sigheteni de la copii, juniori pana la seniori.

Dintre laureați amintim pe Codrea Nicola, Oros Carla, Rusneac Vanessa și Stefania, Sima Ionela,Mihai Oana, Furtos Patriciu, Dulugea Razvan, Tivadar Alessandro, iar la seniori dublul Purdila Mariu/Costin Marius.

Arbitrul principal a fost Timiș Silviu iar organizator prof. specialitatea tenis Mihaljek Eugen.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 3 of 2010

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact