Doamna întreabă: <Ce tot clocești ?>. <Fac proiectul tapițeriei.>. <Şi ce e așa de greu ?>. <Albinuța care zboară pe deasupra lui Dotty seamănă la ochelari cu artistul plastic Marius Leonte 20.02.1964- 11.08.2021>. <Şi ce dacă ?>. <Dacă o omoară şi pe ea ?>. <De ce ?>. <Pare că zboară prea liber. Adică nu ascultă de turnul de control al zborurilor albinuțelor libere>. <Cine să omoare ?>. <Oligarhii. Marius Leonte de ce a murit ?>. <Exact. De ce ?>. <A amplasat o lucrare plastică în Piața Revoluției. Dar era plagiat după Brâncuși, după Principesa foarte X>. <Şi de ce a deranjat ? Că era plagiat ?>. <Păi tocmai, că nu era. Era o torpilă care pătrundea într-un zid>. <Şi ei ce-au zis ?>. <"Mișcă în Front Statuia Libertății ?" s-au întrebat ei>.  <Şi mișcă ?>. <Deloc>. <Dar de ce a deranjat ? Că le torpila un zid ?>. <Au zis, citez: "Acesta-i evreu german U-boot berlinez. Ei au interpretat lucrarea drept o replică din Piața Revoluției: o să folosesc numele unui om politic antic. 

Doamna întreabă: <De ce zaci degeaba şi nu scrii pro-bono ?>. <La ei e pauză. Oamenii sacrifică Marele Porc şi acum servesc țuică şi degustă șorici şi slăninuţă>. <De unde știi ?>. <Au anunțat anticipat că e fericit Crăciunul, asta ca să știe writerii pro-bono că nu se mai publică în anul curgătoriu>. <Şi dacă-ți publică ce câștigi ?>. <La alegere: dacă nu mai îmi dai boabe de orez mor de foame, iar dacă e vijelie mare mor de frig între ziduri>. <Ei ce câștigă ?>. <Ei câștigă sighet-online. Numai că nu fac ce am zis eu>. <Şi ce ai zis tu ?>. <Am dat idei de filme: nu am văzut niciunul realizat. Am dat ideea troleibuzului ori tramvaiului sanitar şi le ignoră. Apoi, trebuie reabilitat omul politic și de arme Ion Antonescu. Ideile nu costă. Dar până când nu este reabilitat, ei cad sub incidența legii>. <Dar tu ai scris articolul>. <Nu am scris niciun articol. Un articol are o etichetă cu prețul pe el. 

Echipa de volei junioare a Clubului Sportiv Scolar din Sighetu Marmatiei - antrenor Attila Zoltan, a jucat ieri primul meci din cadrul returului de campionat national 2021-2022. Meciul s-a jucat in deplasare la Simleul Silvaniei, in compania echipe gazda ACS Silvania.

Echipa sigheteana a invins in primul meci al anului, cu scorul de 3-1.

In saptamanile urmatoare, atat pentru echipele de junioare ale CSS Sighet cat si pentru echipa de senioare a CSM Sighet urmeaza meciuri importante, atat acasa cat si in deplasare.

Va vom tine la curent cu rezultatele obtinute de echipele sighetene.

În timpul Primului Enorm Război Mondial, regele Albert I refuză refugiul în Franța și rămâne în fruntea armatei. Regina Elisabeth i se alătură, făcându-se utilă prin pansarea și îngrijirea răniților. De unde supranumele Regina Infirmieră care o arată cât de inimoasă se dovedea la suferințele oamenilor.

Jean Cocteau i-a adus un omagiu zicând: <En Belgique, il n'y a qu'une reine, petite de taille et d'âme grande, qui sut toujours mettre sa modestie de reine à dire : “Je ne suis qu'une artiste” et sa modestie d'artiste à dire : “Je ne suis qu'une reine”>. 

Pentru nercunoscătorii de rârâită, încercăm o traducere : <În Belgia nu se află decât o regină, micuță de înălțime, dar cu sufletul tare mare, care știe să etaleze modestia de regină spunând : "Nu sunt decât o artistă" şi modestia sa de artistă zicând : "Nu sunt decât o regină">.

Contele de Flandra îi scria fiicei sale Josephine : "Tânăra Elisabeth nu e foarte drăguță şi este mărunțică. Dar e veselă și inteligentă și îl iubește pe Albert într-un  mod de neînchipuit şi se lasă adorată (răsfățată). Suntem obișnuiți cu prințese înalte, precum Mama Voastră (Marie de Hohenzollern, sora regelui Carol I) și cu voi două, fetele mele, cred că va fi puțină decepție în public alături de mărunțica Elisabeth".

Elisabeth, ducesă în Bavaria şi regină a Belgiei a fost onorată cu titlul de drept între popoare cu dosarul 45 din 1965 cu numele Elisabeth, regină-mamă a Belgiei. Era memțoaică (după mamă portugheză de sânge regal), vorbea, scria, coresponda în limba germană.

Supranumită Regina Infirmieră în timpul Primului Război Mondial, primește din partea României patru medalii (între care Medalia Virtuţii Militare, Medalia de Ordin a Crucii Roșii, Marea Cruce de Onoare a ordinului Carol I, Doamnă a Marii Cruci a Ordinului Meritului Aeronautic Român), precum şi medalii ale altor țări (Germania, Franța, Etiopia, Egipt, Spania, Estonia, Marea Britanie, Spania, Italia, Japonia, Maroc, Iran, Polonia, Rusia, Țările de Jos, Serbia, Vatican, Ordinul de Malta). Sunt distincții de tip militar pe linia Crucii ori Semilunii Roșii îndeosebi. A fost doctor honoris causa a cinci universități şi foruri științifice în Belgia și Franța.

Portretul <Femme au chignons> al lui Constantin Brâncuși s-a vândut la licitație pentru o sumă ridicol de mică: doar 350.000 de lire sterline. Pare a fi schiţa ce a stat la baza lucrării <Principesa X> şi o reprezintă pe Principesa Marie Bonaparte cu capul plecat în jos și într-adevăr, cu o coafură deosebită.

Brâncuși mărturisește că a lucrat cinci ani la simplificarea și esențializarea formei: <Şi materia mea e atât de frumoasă prin liniile acestea sinuoase, strălucind ca aurul curat şi care rezumă într-un singur arhetip toate efigiile feminine de pe pământ> oreluat după Adevărul.

Cursurile în școli și licee se vor face cu prezență fizică sau vor trece în online conform unui nou scenariu, potrivit unei decizii adoptate joi seara de către Comitetul Național pentru Situații de Urgenţă. Decizia va permite Ministerului Sănătății și Ministerului Educației să dea un ordin comun care să lege școala online de numărul de paturi COVID libere în fiecare județ. Totodată, noile reguli vor impune suspendarea cursurilor cu prezență fizică dacă în clasă au fost confirmate 3 cazuri COVID, față de doar un singur caz COVID cât erau în prezent.

Decizia CNSU:

Se abilitează Ministerul Educației și Ministerul Sănătății în vederea modificării Ordinului comun nr. 5.338/2.015/01.10.2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 cu modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii următoarelor scenarii:

a) desfășurarea cursurilor cu prezență fizică la nivelul tuturor unităților de învățământ preuniversitar/conexe situate în județele în care rata de ocupare la nivel județean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienților COVID-19 este de cel mult 75%;

b) desfășurarea cursurilor în regim online la nivelul tuturor unităților de învățământ preuniversitar/conexe situate în județele în care rata de ocupare la nivel județean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienților COVID-19 este mai mare de 75%;

Şi totuşi de ce Imnul Statului Israel ar fi inspirat dintr-o melodie populară românească ? De ce nu ar fi rugăciunea sefardă Halel sursa muzicii ? Ori cântecele din Țara Bascilor ? De ce un cântec din România ? Doar pentru că compozitorul era din Ungheni, Basarabia ? Se spune că compozitorul ar fi auzit cântecul în copilărie, deci poate era religios și frecventa o sinagogă sefardă.

Dar nu putem știi cu adevărat. Cert este că sună puțin și românește și italiană și bască, puțin ucraineană, puțin suedeză şi puțin poloneză (Pod Crăcăoani Neamț ? Nu. Adică Pod Krakovem Polonia), Să fi bătut mingea cu copiii ? Dacă era violent (adică dacă bătea mingea) mai ieșea compozitor din el ?

Ce nu e clar ?

Iar Chitila, care e o localitate prăfuită (sau a fost cândva mai prăfuită), ce poate avea în comun cu antroponimul lui Haskel Hitler ? De mirare, nu ?

Nancy Clara Cunard nu era numai o persoană exotică, ci şi un om de o calitate morală şi umană deosebită. Preocupată de literatură, devine editoare de poezie. Ori poezia nu se caută, adică nu se vinde. Editorii se feresc de poezie ca şi cum ar fi tămâie. Totuşi, cu adevărat sofisticata Nancy Clara publica, dar nu în scop materialistic (nici nu avea sens), ci pentru că era o mecenată în literatură. Se afişează cu persoane de culoare într-un moment când Klanul Ku-Ku dicta în SUA (era democraţie, dar pentru Klanul Ku-Ku, ceea ce e a rămas toujours valabil pe acel petec de pământ unde erau cândva şi bizonii rumegători, dar tare tropăitori şi indienii care-și fumau pipele păcii. Se pare că sensul obscen din franceză s-a dus peste ocean când a fost vorba de eforturile Dlui. N. Titulescu pebtru pace. În plus, americanii sunt macho: greu să iasă vreo Angelă în față la ei, ceea ce ar fi valabil și pentru noi. Dar până la urmă trebuie spartă gheaţa cum s-ar spune, adică odată şi odată tot trebuie să se întâmplre). Deci era manifest anti-rasistă şi foarte emancipată. Un om exotic de nemaiîntâlnit.

Vom reveni poate şi cu alte precizări interesante.

Textul imnului statului Israel este din versurile autorului galițian Naftali Herz Imber. Imnul e denumit Hatikva (Speranţa). Dar că melodia imnului ar fi de sorginte românească să mai mire oare pe cineva ?

Totuși, melodia aduce cu multe cântece europene: inclusiv cu tema principală a poemului simfonic Vltava (Die Moldau) a compozitorului ceh Bedřich Smetana. Aceasta nu face decât să confirme originea daco-română (valahii moravi).

Seamănă și cu tema muzicală a dansului <la Mantovana>, cu cântarea franceză <Ah, Prends Mon Ame>, cu cântece din Ţara Bascilor, cu cântecul ucrainean Katerina Kuceareva şi cu un cântec nordic, suedez: <Ack, Värmeland>, cu rugăciunea sefardă <Halel>, cu un cântec polonez <Pod Krakovem>, etc. Dar tema Vltavei e cea mai flagrantă (fiind cunoscută tare).

Textul imnului statului Israel este din versurile autorului galițian Naftali Herz Imber. Imnul e denumit Hatikva (Speranţa). Dar că melodia imnului e de sorginte românească să mai mire oare pe cineva ? Melodia a fost cântată prima dată la un congres sionist din anul 1881 ținut la Focşani. Compozitorul Samuel Cohen era din Ungheni, Basarabia, stabilit în Israel. Dânsul cunoștea melodia din copilărie şi deşi aduce cu multe melodii populare, pare a fi asemănătoare <Cântecului de mai> cules de muzicologul Timotei Popovici, dar şi altor melodii (dar doar parţial pentru altele): a unui cântec moldovenesc <Hăis Cea> ori <Cucuruz cu fruntea sus> cules în Ardeal de G. Șorban.

Melodia a fost reconstituită pe note la Rişon LeŢion, care pare a fi o așezare întemeiată de colonişti originari din România (dar incert totuşi). Aceasta pentru că primul val de coloniști din România în Israel în 1882 au întemeiat cu liderul lor Moșe David Iancovici așezările Roș Pina și Zihron Iacov. Iar Roș LeȚion pare a fi o sinteză a vechilor denumiri date așezărilor lui Iancovici.

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Valea Vișeului au intervenit în cadrul unei acțiuni pe linia combaterii contrabandei cu țigări și au acordat primul ajutor unui maramureșean care s-a răsturnat cu mașina plină cu țigări, pe dealul Hera din judeţul Maramureş. Șoferul, care a fost transportat la spital şi a cărui stare de sănătate este bună, este cercetat pentru contrabandă, iar în continuare se desfășoară cercetări sub directa supraveghere a unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus.