O noua ediție Bătălia Cărților a avut loc astăzi, 23 Februarie la Biblioteca municipală Laurențiu Ulici.

După ce au citit cărțile propuse pentru acest an, concurenții au făcut fișe de lectura pentru fiecare, iar azi și-au prezentat cartea preferată în fața unui juriu.

La categoria copii, 10 - 14 ani premiul I Cititorul anului a fost câștigat de Grigor Miruna, eleva a Colegiului Național Dragoș Vodă.

Locul al doilea a fost câștigat de Meșter Alexandru, elev la Școala gimnaziala George Coșbuc.

La categoria adolescenți, 14 - 18 ani:

Premiul Cititorul anului a fost obținut de Daria Bococi, de la Colegiul Național Dragoș Vodă.

Locul al doilea a fost luat de Bledea Alina Maria, de la Colegiul Național Dragos Vida, iar locul al treilea Kvasciuc Rebeca, de la Colegiul Național Pedagogic Regele Ferdinand.

Au fost acordate premii și pentru cea mai buna fisa de lectura, premii obținute de Daria Bococi la categoria adolescenți și Grigor Miruna, la categoria copii.

Pe lângă experiența unui concurs, câștigătorii au primit premii in diplome, cărți și bani, iar cititorii anului vor participa la etapa națională a concursului Bătălia Cărților.

In perioada 25-27 februarie, la Sighetu Marmatiei va avea loc un turneu de baschet U10 si U12 organizat de catre Clubul Sportiv Scolar Sighetu Marmatiei - director Emil Kosztelnik si sub egida Federatiei Romane de Baschet, care prin hotararea Comisiei Tehnice a hotarat ca acest turneu sa fie unul pilot, in care se va testa un nou sistem de joc.

Meciurile vor avea loc in sala de sport a Liceului Tehnologic Forestier.

La competitie si-au anuntat participarea un numar de 15 echipe de la diferite cluburi din tara: ACS Alpha Sport Sibiu, CSU Sibiu, ABC Star Oradea, ACS Gladius Tg. Mures, ACS Wild Cats Baia Mare, Ubt Cluj si clubul gazda.

Municipiul Sighetu Marmației s-a alăturat inițiativei Asociației Culori pentru Pace, care funcționează sub înaltul patronaj al Parlamentului European în 136 de Natiuni ale Lumii din anul 2015, de a organiza un lanț uman pașnic format din tineri români și ucrainieni care, ținându-se de mână să lege cele două maluri ale râului Tisa.

În acest sens, Primăria Sighetu Marmației a transmis invitația de a se alătura acestui proiect și Primăriei Slatina (Ucraina), prin participarea oficialităților locale împreună cu un grup de tineri în data de 24 februarie 2022, la ora 15.00 (ora României) pe Podul istoric de peste Tisa, care leagă Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmației (România) de Punctul de Trecere a Frontierei Solotvino (Ucraina).

Evenimentul se va desfășura pe durata a 30 de minute, iar din Sighetu Marmației vor participa aproximativ 250 de elevi, însoțiți de oficialități și reprezentanți ai Asociației Culori pentru Pace.

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei au descoperit și confiscat, în urma actiunilor derulate la frontiera ,,verde”, dar și în PTF Halmeu, cantitatea de 5.000 pachete de ţigări de proveniență ucraineană, în valoare de peste 52.700 lei.

În data de 21 februarie a.c., la nivelul Sectorului Poliției de Frontieră Vicovu de Sus, judeţul Suceava, a fost declanșată o acțiune pe linia combaterii contrabandei cu țigări în zona de responsabilitate.

In perioada 01.06-05.06.2022 Sighetu Marmatiei va gazdui Campionatul Balcanic de volei pe plaja U20 - feminin si masculin, cea mai importanta competitie sportiva ce a avut loc vreodata in orasul nostru. 

Prin decizia Adunarii Generale a Asociatiei Balcanice de volei s-a luat hotararea ca Sighetu Marmatiei sa fie gazda editiei din 2022 a Campionatului Balcanic de volei pe plaja, in organizarea Clubului Sportiv Municipal - director Petre Opris, si in parteneriat cu Federatia Romana de Volei. Competitia se va desfasura la Gradina Morii.

Dupa ce anul trecut acelasi Club Sportiv Municipal a gazduit prima editie a Marmatia Beachvolleyball, iata ca prin stradania domnului Petre Opris orasul nostru va fi locul de desfasurare a unei competitii balcanice de mare anvergura. Astfel, dansul s-a tinut de promisiunea facuta in vara trecuta la turneul de volei pe plaja.

Ca o paranteza, domnul Petre Opris a fost cel amenintat cu demiterea din functia de presedinte al CSM Sighet si i s-a propus un control amanuntit printre activitatile dansului in calitate de presedinte al clubului, de catre un domn consilier local - nu dam nume, ca stie toata lumea despre cine e vorba - ca poate-poate se va gasi ceva de folos pentru a-l demite din functie.

Poate ar trebui ca o parte din ,,inalta conducere,, a orasului nostru sa nu incerce sa dea din coate ca sa isi puna oamenii de casa in pozitii si pe functii cheie, ci sa sustina necondionat orice activitate sportiva care aduce beneficii orasului si sa se implice cat se poate de mult in a sustine sportul si pe cei care conduc destinele acestuia, indiferente de rezultate. 

Salutam reusita CSM Sighet de a aduce aici o asemenea competitie si le promitem sprijin neconditionat in toate activitatile pe care le vor desfasura in viitor.

Tony Judt este un bun cunoscător al realităților românești. Însă este un euro-sceptic convins, un democrat exportator de politically corect și un drămuitor al  sfanților risipiți pe  curățarea apelor poluate și a solului contaminat, investiții tare prohibitive pentru companiile străine care ar prezenta oarece interes pentru sărăcuța, murdărica și emotiva Românie (În cartea Tony Judt- <România la fundul grămezii>, Polirom, 2002, pag. 90-91, conform articolului <Un pic altfel> al D-lui Mircea Iorgulescu).

Cum este de fapt analiza Dânsului publicată în The New York Review of Book ? Credem de fapt că este destul de elocventă, sintetică și clară, chiar fără menajamente. Situându-ne acolo unde suntem de fapt (nu numai conform statisticilor, ci și realității), Ceea ce deranjează în realitate este mai mult titlul: România la fundul grămezii, dar care trebuie să fie traducerea nu tocmai fidelă a unei expresii britanice mai degrabă și nu americane semnificând oarecum altceva.

Tony Judt este un bun cunoscător al realităților românești. Însă este un euro-sceptic convins, un democrat exportator de political corectness și un drămuitor al  sfanților risipiți pe  curățarea apelor poluate și a solului contaminat, investiții tare prohibitive pentru companiile străine care ar prezenta oarece interes pentru sărăcuța, murdărica și emotiva Românie (În cartea Tony Judt- <România la fundul grămezii>, Polirom, 2002, pag. 90-91, conform articolului <Un pic altfel> al D-lui Mircea Iorgulescu).

Nu ne ne miră că Tony Judt este în ciuda prenumelui anti-Antonescian. Una dintre bunicile sale a migrat în Anglia după pogromul de la Chișinău, Basarabia contra evreilor, de la începutul secolului trecut. Dar de ce a fost numit Tony ? Nu știm.

Pe 19 și 20 februarie, programul inițiat de Caiac SMile și susținut de Cris-Tim, ”Și oamenii cu dizabilități își doresc să schieze” ajunge ”acasă” (pârtia pe care s-a născut ideea și locul unde se antrenează permanent echipa proiectului) pe pârtia Icoana, din Cavnic. Voluntarii și monitorii de schi vor fi prezenți pe pârtie, în ambele zile, între orele 12 - 17.

Pârtia Icoana este cea de-a patra oprire a voluntarilor și monitorilor asociației din Satu Mare, după cele din Vatra Dornei, Cluj și Poiana Brașov. Până acum, aproape 150 de persoane cu dizabilități au alunecat pe zăpadă folosind monoschiurile - dispozitive special create pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Yona Wallach este o poetă-simbol al Țării Sfinte. Tradusă în română de Doamna Diana Geacăr, încercăm rescrierea parțială a traducerii poemului IVRIT.

 Traduceri în română ale poemelor Yonei Wallach au apărut în revista Poesis no. 27 în traducerea Doamnei Diana Geacăr, iar în franceză pe un site internet în traducerea Sabinei Huynh (împreună cu o schiță biografică). Traducerile în română sunt ale poemelor: Când vii să te culci cu mine vino ca tatăl meu; Ebraica; Masturbare

Redăm poemul IVRIT în traducerea Doamnei Diana Geacăr din Revista menționată, dar foarte  ușor restilizat și ușor mai pudică (IVRIT e curată ca Batșeba/ Un chip cioplit neinterzis..../ Odraslele sunt tot ce contează/pentru că asta e viața):

Doamna întreabă: <Mărturisește sincer și spune-mi pas cu pas cum ai făcut să traduci un poem din ebraică în română fără să cunoști limba și nici caracterele ?>. <Am utilizat google.translate>. <Bun. Explică-mi cum ai procedat. Dacă poți pas cu pas ca să înțeleg și eu>. <Numele poetei este redat pe wikipedia și în original, adică în ebraică. Am copiat numele ebraic și am căutat într-o antologie de poezie descărcată de pe biglal.poetry, dar care era vizibilă pe una din paginile dedicate Yonei Wallach (probabil în limba ebraică, nu-mi mai amintesc exact).>. <Spune-mi, cum se numește antologia ?>. <N-am de unde să știu că este în ebraică, cu caractere ebraice. Este din 2012 apărută și poartă numărul 3>. <Cum ai făcut ?>. <Am căutat numele ebraic al Yonei Wallach și am găsit numele în această antologie. Am copiat numele și am dat find. M-au interesat efectiv poemele. Am găsit un poem la pagina 104 a fișierului pdf. Am copiat poemul și l-am introdus într-o pagină intermediară word. Apoi am deschis internetul, am intrat pe google translate din ebraică în română și am obținut traducerea>. <E așa simplu ?>. <Nu, în realitate deloc nu e atât de simplu>. <Doamna Diana Geacăr a tradus din ebraică cele trei poeme ?>. <Nu. Din limba engleză de pe site-ul poem.hunter>.

Aglaja Veteranyi era totuși dotată literar, căci obișnuia să scrie și poeme și chiar și piese de teatru care au apărut în reviste din diferite țări. Deci activitatea literară a Dânsei trebuie urmărită și în reviste. Deși descrise drept scrise într-un limbaj minimalist, cărțile se bucură de succes. Aglaja nu ascunde nimic: scoate totul la suprafață fără menajamente (dar este posibil să fi fost și  false percepții, căci circumstanțele plecării din România nasc discuții între părinți). Aprecierile la adresa conducerii de atunci a României sunt negative (prin e prisma vorbelor celor mari. Probabil acesta este motivul pentru care părinții săi, actori de circ sunt condamnați la moarte în contumacie în România, după ce emigrează în 1977 în Elveția). Tatăl ei era scund de înălțime (practic pitic). Pentru furt de bani din casieria circului să fi fost ei condamnați la moarte ? Sau condamnarea masca o devalizare mai mare din contabilitatea Circului ? Așa de mari să fi fost încasările din casierie ? Ori au fost înscenări ? Mama ei cumpără dolari la Intercontinental, ceea ce e ciudat totuși. Ei par a fi dirijați pentru a fi scoși culpabili în urma unor turnee în străinătate. Greu de spus în zilele de astăzi.