logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
August 2022
L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 1 2 3 4
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Despre decadența ideii în artă P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 09:11

Cât de decadente pot fi ideile în artă vom analiza din trei lucrări decadente. ? Totuși, între cele trei lucrări decadente există o legătură fundamentală.

                Prima: lucrarea Dlui. Dorin Coltofeanu ne arată cum devine pământul și e ilustrată în Sfânta Scriptură prin pasajul din Geneza 3:18-3:19, cităm: "blestemat să fie pământul din cauza ta. Cu trudă îi vei mânca roadele în toate zilele vieții tale. Spini și mărăcini îți va da și vei mânca plantele câmpului. În sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci țărână ești și în țărână te cei întoarce". La ce sunt bune cele de pe șervet ? Usturoiul și ceapa sunt bune, sarea e bună, dar slana, să fie nevoie de ea ? Nu s-a dat poruncă să nu ucizi ?

Chiar dacă acum e-urile se culeg din tipografii şi asta ne este acum pâine, Domnul Dumnezeu a dat restricție la e-uri ? Ele trebuie rechiziționate retroactiv și arestate în alfabet. D'ci sigh't.onlin' din ac'st mom'nt fără ee-uri, ca cititorii să fi' d'zintoxicați. Şi totul natural, din road'l' pământului.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre decadența ideii în artă P I-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 08:53

 Cât de decadente pot fi ideile în artă vom analiza din trei lucrări decadente.

                Prima:  o lucrare a Dlui. Dorin Coltofeanu, altminteri sublim realizată (cu mult albastru optimist), Un țăran și măgărușul sau căluțul său sunt condamnați să are un pământ maroniu de rahat cu scuame, deși are masa pusă un șervet: usturoi, ceapă, sare , brișcă, slană. Ei nu au aflat că se culeg e-uri din tipografii şi asta ne este acum pâine ?

                A doua: lucrarea Prizonier semnată ElErtin (ce nume e acesta ?), cu un Prizonier de conștiință obligat să îngenuncheze la drobul de sare al credinței. De ce nu îl țin în picioare dungile verticale de pe haine ? Capul e plecat căci dungile verticale de pe tichie sunt inutile. Clar.

                A treia a decadentului Paul Klee: numită Înger terestru din 1939, o mâzgâleală în care cineva se apără cu o aripă pe care o inimă roșie inscripționată cu semnul omega. Mâna dreaptă e ridicată semn că se predă. Ce Dumnezeu amenință cu aripa ridicată și unde ? Tocmai la Kunsthalle în Hamburg.

Citeşte mai mult...
 
linux
Volei feminin: CSS si CSM Sighet joaca in deplasare la Baia Mare si Tg. Mures

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Sâmbătă, 22 Ianuarie 2022 07:59

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Echipa de volei a CSM Sighet joaca azi primul meci in deplasare, in cadrul returului de campionat Divizia A2 Vest. Fetele vor intalni la fileu echipa CSU Medicina Tg Mures, de la orele 12:00. 

In meciul tur echipa sigheteana s-a impus cu scorul de 3-0. E clar ca antrenorul Attila Zoltan isi doreste victoria si in meciul de azi.

Partida va putea fi urmarita in direct aici.

Maine va fi o noua zi cu volei la, de data asta, Clubul Sportiv Scolar Sighet, fetele aflate sub tutela aceluiasi neobosit antrenor, vor juca in deplasare la CSS 2 Baia Mare, echipa pe care au invins-o in meciul tur.

Le uram succes ambelor echipe.

 
linux
Scriitori Japonezi: Murakami Haruki- Albastru nemărginit, aproape transparent (1977)

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 20 Ianuarie 2022 18:39

Nu, nu era un avion. Era bâzâitul unei insecte care venea de undeva din spatele meu. Gâza, mai mică decât o muscă, mi s‑a învârtit de câteva ori în dreptul ochilor, apoi a dispărut într‑un colţ întunecat al camerei.

Pe masa albă, rotundă, în care se re­flecta becul din tavan, se afla o scrumieră din sticlă. În ea ardea o ţigară lungă şi subţire, cu urme de ruj pe filtru. Pe mar­ginea mesei era o sticlă de vin, în formă de pară. Pe etichetă era desenată o blondă cu un ciorchine de struguri în mână, din care se înfrupta. Lumina din tavan tre­mura roşiatic pe suprafaţa vinului din pahar. Picioarele mesei se afundau în covo­rul gros. În faţă era o masă de toaletă, la care stătea femeia, cu spatele ud de trans­piraţie, îşi întinse picioarele şi îşi scoase ciorapii negri, rulându‑i.

— Dă‑mi şi mie prosopul. Ăla roz, da?

Citeşte mai mult...
 
linux
Unde au fost făcuți prizonieri soldații români decedați la Spassk, Karaganda, Kazahstan P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 20 Ianuarie 2022 18:32

Într-o listă afișată de ambasada română de la Moscova (Ambasada României în Federația Rusă) apar numele a doi soldați din Maramureș decedați la Spassk, Kazahstan, în lagărul NKVD nr. 99.

În ciuda numelui, nu este o localitate balneară (Spa).

Soldații români au fost adunați mai mult din România (Piatra Neamț, Iași, Vaslui,  unul în comuna Moldoveni din Kuban la 26 mai 1943) de către NKVD.

Dar lista conține și inexactități: caporal Granci Samuil Samuil, născut în 1911 în Jidvei, Târnava, luat prizonier la Belozerki, transferat la 29.07.1942 din lagărul Aktiub e indicat decedat în 11/08/1941, sector 1, Spassk. Cum se poate ? Era din Jidvei, poate urmaș din Lazăr, cel înviat din morți. Întâi a decedat, apoi a fost transferat. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Doi soldați români maramureșeni decedați la Spassk, Karaganda, Kazahstan P a I-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 18 Ianuarie 2022 19:12

Într-o listă afișată de ambasada română de la Moscova (Ambasada României în Federația Rusă) apar numele a doi soldați din Maramureș decedați la Spassk, Kazahstan, în lagărul NKVD nr. 99.

Este vorba despre soldatul armurier Buleandra Lazăr Vasile din satul Peteruți, Jud. Baia Mare (probabil Peteritea, Maramureș), luat prizonier pe Prut, decedat în 11/06/1942, înhumat în sectorul 1 de la Spassk.

Al doilea este soldatul lunetist Teiuț Gheorghe Gheorghe din sat Leordina jud. Maramureș, luat prizonier în raionul Dnepr', decedat în 13/06/1942, înhumat în sectorul 11, Mormântul 1 de la Spassk.

Sunt doar doi, pentru că apoi soldații români au luptat în armata maghiară. Probabil e indicat locul de naștere și este vorba de refugiați sau de soldați din armata maghiară care s-au declarat de etnie română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXVIII-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 18 Ianuarie 2022 19:05

Doamna întreabă: <Ce mai scrii ?>. <Vreau să scriu despre Sfântul Leonte de la Rădăuți.>. <Cum e corect: Leonte sau Leontie ?>. <Unii spun Leontie, dar e omonim cu Leonte>. <Spune ce scrii cu glas tare>. <E vorba despre un episcop al Rădăuților din timpul domnitorului Alexandru cel Bun. A fost un vestit sihastru înmormântat în biserica de lemn din Schitul Laura de către ucenicii săi>. <Şi prin ce s-a remarcat ?>. <La strămutarea trupului său în Catedrala Episcopală (pe atunci actuala Mănăstire Bogdana) din Rădăuți s-a găsit corp întreg şi nestricat>. La mormântul său se petreceau vindecări. Zaharia Kopystenski din Kiev scrie în 1621-1622: "În Rădăuți, în Episcopie, Sfântul Leontie făcătorul de minuni zace cu trupul întreg". Era sărbătorit la 01 iulie în fiecare an>. <Şi ce importanță are ?>. <De ce să nu fie canonizat și artistul plastic Marius Leonte și să fie sărbătorit la 01 iulie ?>. <Trebuie dovedit că a făptuit minuni>. <Era cu adevărat un om erect din Homo Erectus, dar şi cu sapiens de Săpânța>. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXVII-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 18 Ianuarie 2022 19:01

Doamna întreabă: <Ce tot clocești ?>. <Fac proiectul tapițeriei.>. <Şi ce e așa de greu ?>. <Albinuța care zboară pe deasupra lui Dotty seamănă la ochelari cu artistul plastic Marius Leonte 20.02.1964- 11.08.2021>. <Şi ce dacă ?>. <Dacă o omoară şi pe ea ?>. <De ce ?>. <Pare că zboară prea liber. Adică nu ascultă de turnul de control al zborurilor albinuțelor libere>. <Cine să omoare ?>. <Oligarhii. Marius Leonte de ce a murit ?>. <Exact. De ce ?>. <A amplasat o lucrare plastică în Piața Revoluției. Dar era plagiat după Brâncuși, după Principesa foarte X>. <Şi de ce a deranjat ? Că era plagiat ?>. <Păi tocmai, că nu era. Era o torpilă care pătrundea într-un zid>. <Şi ei ce-au zis ?>. <"Mișcă în Front Statuia Libertății ?" s-au întrebat ei>.  <Şi mișcă ?>. <Deloc>. <Dar de ce a deranjat ? Că le torpila un zid ?>. <Au zis, citez: "Acesta-i evreu german U-boot berlinez. Ei au interpretat lucrarea drept o replică din Piața Revoluției: o să folosesc numele unui om politic antic. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXVI-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 18 Ianuarie 2022 18:57

Doamna întreabă: <De ce zaci degeaba şi nu scrii pro-bono ?>. <La ei e pauză. Oamenii sacrifică Marele Porc şi acum servesc țuică şi degustă șorici şi slăninuţă>. <De unde știi ?>. <Au anunțat anticipat că e fericit Crăciunul, asta ca să știe writerii pro-bono că nu se mai publică în anul curgătoriu>. <Şi dacă-ți publică ce câștigi ?>. <La alegere: dacă nu mai îmi dai boabe de orez mor de foame, iar dacă e vijelie mare mor de frig între ziduri>. <Ei ce câștigă ?>. <Ei câștigă sighet-online. Numai că nu fac ce am zis eu>. <Şi ce ai zis tu ?>. <Am dat idei de filme: nu am văzut niciunul realizat. Am dat ideea troleibuzului ori tramvaiului sanitar şi le ignoră. Apoi, trebuie reabilitat omul politic și de arme Ion Antonescu. Ideile nu costă. Dar până când nu este reabilitat, ei cad sub incidența legii>. <Dar tu ai scris articolul>. <Nu am scris niciun articol. Un articol are o etichetă cu prețul pe el. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Volei feminin: CSS Sighet castiga cu 3-1 la Simleul Silvaniei

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Luni, 17 Ianuarie 2022 11:33

Echipa de volei junioare a Clubului Sportiv Scolar din Sighetu Marmatiei - antrenor Attila Zoltan, a jucat ieri primul meci din cadrul returului de campionat national 2021-2022. Meciul s-a jucat in deplasare la Simleul Silvaniei, in compania echipe gazda ACS Silvania.

Echipa sigheteana a invins in primul meci al anului, cu scorul de 3-1.

In saptamanile urmatoare, atat pentru echipele de junioare ale CSS Sighet cat si pentru echipa de senioare a CSM Sighet urmeaza meciuri importante, atat acasa cat si in deplasare.

Va vom tine la curent cu rezultatele obtinute de echipele sighetene.

 
linux
Drepţi între popoare: Elisabeth, ducesă în Bavaria P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 14 Ianuarie 2022 17:58

În timpul Primului Enorm Război Mondial, regele Albert I refuză refugiul în Franța și rămâne în fruntea armatei. Regina Elisabeth i se alătură, făcându-se utilă prin pansarea și îngrijirea răniților. De unde supranumele Regina Infirmieră care o arată cât de inimoasă se dovedea la suferințele oamenilor.

Jean Cocteau i-a adus un omagiu zicând: <En Belgique, il n'y a qu'une reine, petite de taille et d'âme grande, qui sut toujours mettre sa modestie de reine à dire : “Je ne suis qu'une artiste” et sa modestie d'artiste à dire : “Je ne suis qu'une reine”>. 

Pentru nercunoscătorii de rârâită, încercăm o traducere : <În Belgia nu se află decât o regină, micuță de înălțime, dar cu sufletul tare mare, care știe să etaleze modestia de regină spunând : "Nu sunt decât o artistă" şi modestia sa de artistă zicând : "Nu sunt decât o regină">.

Contele de Flandra îi scria fiicei sale Josephine : "Tânăra Elisabeth nu e foarte drăguță şi este mărunțică. Dar e veselă și inteligentă și îl iubește pe Albert într-un  mod de neînchipuit şi se lasă adorată (răsfățată). Suntem obișnuiți cu prințese înalte, precum Mama Voastră (Marie de Hohenzollern, sora regelui Carol I) și cu voi două, fetele mele, cred că va fi puțină decepție în public alături de mărunțica Elisabeth".

Citeşte mai mult...
 
linux
Drepţi între popoare: Elisabeth, ducesă în Bavaria P I-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 14 Ianuarie 2022 17:56

Elisabeth, ducesă în Bavaria şi regină a Belgiei a fost onorată cu titlul de drept între popoare cu dosarul 45 din 1965 cu numele Elisabeth, regină-mamă a Belgiei. Era memțoaică (după mamă portugheză de sânge regal), vorbea, scria, coresponda în limba germană.

Supranumită Regina Infirmieră în timpul Primului Război Mondial, primește din partea României patru medalii (între care Medalia Virtuţii Militare, Medalia de Ordin a Crucii Roșii, Marea Cruce de Onoare a ordinului Carol I, Doamnă a Marii Cruci a Ordinului Meritului Aeronautic Român), precum şi medalii ale altor țări (Germania, Franța, Etiopia, Egipt, Spania, Estonia, Marea Britanie, Spania, Italia, Japonia, Maroc, Iran, Polonia, Rusia, Țările de Jos, Serbia, Vatican, Ordinul de Malta). Sunt distincții de tip militar pe linia Crucii ori Semilunii Roșii îndeosebi. A fost doctor honoris causa a cinci universități şi foruri științifice în Belgia și Franța.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre portretul și sculptura

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 14 Ianuarie 2022 17:49

Portretul <Femme au chignons> al lui Constantin Brâncuși s-a vândut la licitație pentru o sumă ridicol de mică: doar 350.000 de lire sterline. Pare a fi schiţa ce a stat la baza lucrării <Principesa X> şi o reprezintă pe Principesa Marie Bonaparte cu capul plecat în jos și într-adevăr, cu o coafură deosebită.

Brâncuși mărturisește că a lucrat cinci ani la simplificarea și esențializarea formei: <Şi materia mea e atât de frumoasă prin liniile acestea sinuoase, strălucind ca aurul curat şi care rezumă într-un singur arhetip toate efigiile feminine de pe pământ> oreluat după Adevărul.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior11121314151617181920UrmătorSfârşit »

Page 13 of 2075

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact