logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

PROGRAMUL FESTIVALULUI DATINILOR DE IARNA MARMATIA 2019

News image

FESTIVALUL DATINILOR DE IARNĂ „MARMAȚIA” 2019 EDIȚIA a 51-a ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI 12 decembrie 2019, Ora 15,00, Sala de spectacole “Monica Chifor” Deschidrea oficială a Festivalului datinilor de iarnă „MARMAȚIA” 2019             NOAPTE DE VIS Spectacol muzical-coregrafic Organizează:Consiliul Local,Primăria,  Școale de artă “Gheorghe Chivu“ Sighetu Mar...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
August 2020
L M M J V S D
27 28 29 30 31 1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31 1 2 3 4 5 6
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
O aşezare concentrică de sorginte post-avară?

linux
CULTURA
Scris de Sighet Online   
Joi, 23 Iulie 2020 14:26

Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar

Târgu Lăpuş  (Lăpuşul Unguresc/mg. Magyarlápos/gm. Laposh e atestat documentar din 1291: “Laps”; există un cuvânt în erzya lapuža- engleză <flat>, dar şi estonianul laps<e>-engleză <child>. În graiul locului sensul ar fi “brusture” ? În valašština  lapoš- ch. "tlachal, kecal") are în componenţă următoarele sate: Boiereni, Borcut, Cătun, Cufoaia, Dămăcuşeni/mg. Domokos, Dobricu Lăpuşului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni.

Dispunerea radială a satelor în jurul centrului pare a indica o “concentrare” organizată iniţial cu scop militar, ceea ce ar indica o aşezare provenită din soldaţi şi colonişti avari sau post-avari/pre-maghiari (nu neapărat constituită iniţial pe amplasamentul actual).

Depresiunea Lăpuş a suferit un atac al tătarilor în 1657, iar reg. Zlín în 1663 (conform F. Bartoš lucrarea "Moravské Valašsko, kraj i lid", pag. 347).

Citeşte mai mult...
 
linux
MOL România și Fundația Pentru Comunitate au încheiat ediția jubiliară a Premiilor Mentor și au dat startul înscrierilor în ediția a 11-a

linux
SOCIAL
Scris de Sighet Online   
Marţi, 21 Iulie 2020 17:39
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Trofeul-Mentor-150x150.jpgMOL România și Fundația Pentru Comunitate au publicat lista premianților Mentor 2019
 În decursul celor 10 ani de la înființarea Premiilor Mentor au fost distinși 101 profesori și antrenori de excepție
 
 Nominalizările pentru ediția din acest an pot fi trimise, online, până la 31 decembrie 2020
 
21 iulie 2020, București – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au publicat lista premianților ediției jubiliare 2019 a Premiilor Mentor pentru excelență în educație și au anunțat ediția a 11-a, 2020, a programului. Nominalizările pentru ediția a 11-a pot fi depuse până la sfârșitul anului.
Citeşte mai mult...
 
linux
O excursie virtuală la Vlachovice-Cehia

linux
CULTURA
Scris de Sighet Online   
Marţi, 21 Iulie 2020 07:00

Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar

Vlachovice se situează în regiunea Zlín, Republica Cehă, în regiunea etnografică a Valahiei morave (Moravské Valašsko). Are în vecinătate Újezd şi Vlachova Lhota (în nord), Křekov şi Brumov-Bylnice (în est)... Slavičin, Lipova şi Haluzice (în est). Cea mai importantă localitate din proximitate este Valašske Klobouky (5 km)... şi Zlín (23 km). Comuna se compune din satele Vlachovice şi Vrbětice (aceasta a fost ataşată ulterior administrativ localităţii Vlachovice).

E o localitate mică cu cca. sub 1500 locuitori (în 2018-2019, exact 1468), ce se evidenţiază printr-un muzeu etnografic cu specificul etnografic al zonei sudice a regiunii Moravské Valašsko. Costumele aduc relativ mult cu cele din Ardeal (Ţara Lăpuşului ?), dar nu sunt etnograf să mă pronunţ. Orice comparaţii cu oiconime din România sau Republica Moldova precum (P)uieşti (Vaslui) ori Uiasca (Argeş); o exista şi Uieşti ?) ori Uideşti (Suceava), (munţii) Leaota (Grupa Bucegi vârf Leaota 2133 m), Cricova (Rp. Moldova) ori Cricovu Dulce (Dâmboviţa), numele scriitorului Ioan Slavici, Lipova (Arad), (munţii) Clăbucet (Carpaţii de Curbură) şi denumirea arhaizantă Vlaşca îmi par total forţate şi conjuncturale, neputând avea o (clară) legătură directă (un râu Morava curge şi în estul Serbiei, la limita vestică a ţinutului timocean cu o prezenţă importantă vlahă ca spaţiu etnografic-"tampon" între sârbi şi bulgari, care odinioară cobora până aproape de actuala graniţă cu FYROM-Macedonia; amintesc vârful Gramada 1719 m).

Citeşte mai mult...
 
linux
Alexandru Ivasiuc în memoria sighetenilor...

linux
CULTURA
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 15 Iulie 2020 14:21

Cel  mai mare prozator pe care l-a dat Ţara Maramureşului şi unul dintre prozatorii de prim rang ai literaturii române contemporane, Alexandru Ivasiuc  s-a născut la 12 iulie 1933, la Sighetul Marmaţiei. Alexandru Ivasiuc (Sașa pentru cei mai apropiați) s-a stins sub dărâmăturile blocului „Scala” la cutremurul de pământ din 4 martie 1977.

Din cei aproape 44 de ani, Alexandru Ivasiuc a „pierdut” şapte ani la închisoarea corecţională (cinci în penitenciarele Jilava, Gherla şi doi ani de domiciliu obligatoriu), condamnat fiind pentru că a luat parte la organizarea unui miting studenţesc de solidarizare cu revoluţia din Ungaria din 1956.

În zece ani de activitate (literară şi publicistică), datorită „personalităţii sale explozive şi a energiei ieşite din comun” asociate cu o „gândire riguros logică”, a publicat şapte romane, un volum de nuvele, două culegeri de eseuri, precum şi multe, foarte multe (cred că sute) de articole în publicaţii precum „Contemporanul” sau „România literară”.

Preocupat continuu de înnoirile de substanţă şi de structură ale prozei contemporane scriitorului i s-au decernat în mai multe rânduri Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1967, 1970), al Academiei Române (1970), al revistei „România literară” (1968) şi al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (1970).

Citeşte mai mult...
 
linux
Adunarea Generală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

linux
EVENIMENT
Scris de Sighet Online   
Duminică, 12 Iulie 2020 15:31

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este uzpr3-150x150.jpgAdunarea Generală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, sesiunea a II-a, a avut loc la Grădina de vară a Teatrului „Constantin Tănase” din București. Reunind ziariști și șefi de filiale din toată țara, manifestarea a reprezentat voința exprimată liber, prin vot deschis, a tuturor membrilor organizației, care i-au mandatat pe cei prezenți să le exprime votul la forul statutar al Uniunii.

Pe ordinea de zi a Adunării Generale a UZPR, sesiunea a II-a, s-au aflat mai multe puncte de cea mai mare importanță. În primul rând, s-a votat în unanimitate alegerea lui Doru Dinu Glăvan în funcția de președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, jurnaliștii prezenți considerând că este necesară continuitatea în activitatea fastă a UZPR din ultimii opt ani. „UZPR a avut realizări remarcabile în acești ultimi ani și de aceea considerăm că este oportun să continuăm în aceeași formulă”, a punctat George Coandă, senior al Ordinului Ziariștilor, președinte al Juriului de onoare, disciplină și arbitraj al UZPR. Votul reprezentanților jurnaliștilor din toată țara a a consfințit continuitatea și l-a confirmat pe Doru Dinu Glăvan președinte al UZPR.

Citeşte mai mult...
 
linux
Lansarea întregului poștal 100 de ani de la nașterea academicianului Cristofor I. Simionescu

linux
CULTURA
Scris de Sighet Online   
Joi, 09 Iulie 2020 01:29

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este AR-150x150.jpgComunicat de presă

8 iulie 2020

Romfilatelia în parteneriat cu Academia Română lansează joi, 9 iulie 2020, un întreg poștal dedicat sărbătoririi centenarului academicianului Cristofor I. Simionescu, fondatorul școlii de chimie și fizică a polimerilor din România.

Evenimentul va avea loc în parcul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11.00.

Manifestarea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Personalitatea și activitatea academicianului vor fi evocate de acad. Răzvan Theodorescu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți ai Academiei Române.

Citeşte mai mult...
 
linux
GALA FOLK FLOARE DE COLȚ 8, 9 August 2020

linux
EVENIMENT
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 08 Iulie 2020 13:11

 
linux
Soluție suedeză pentru stocarea temporară a deșeurilor în Maramureș

linux
ŞTIRI
Scris de Sighet Online   
Sâmbătă, 04 Iulie 2020 07:14

În ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș, care a avut loc vineri, 29 iunie, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a făcut o trecere în revistă a evoluției Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județ, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte derulate de administrația județeană.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor presupune gestionarea problematicii deșeurilor, de la momentul în care ele sunt aruncate de către populație, până la depozitarea lor într-o formulă finală. Acest sistem se construiește pe două componente: o componentă ce ține de colectarea deșeurilor și una ce ține de depozitarea lor. Fiecare dintre aceste componente a presupus organizarea unor licitații distincte, și prin urmare colaborarea cu operatori economici diferiți. Județul Maramureș este singurul județ din România care a reușit să finalizeze toate licitațiile legate de identificarea operatorilor economici pentru colectarea selectivă a deșeurilor, în sudul județului aceste contracte fiind deja operaționalizate. În municipiul Baia Mare procesul a debutat în luna decembrie a anului trecut, moment de la care a început să se extindă concentric. În toată această perioadă s-au împărțit pubele către populație, pentru a se facilita colectarea pe diferite fracții. În mediul rural există compostoare, prin intermediul cărora deșeurile menajere pot fi utilizate în alt scop, în gospodării. În nordul județului se întâmpină însă o problemă legată de preluarea efectivă a stațiilor de transfer de către operatorul de pe partea de depozitare, în speță Drusal. În cursul lunii iulie se așteaptă soluționarea acestei probleme, astfel încât operatorul responsabil de colectare să poată să onoreze contractul.

Citeşte mai mult...
 
linux
Zi de sărbătoare astăzi pentru poliţiştii de frontieră maramureșeni. Hramul Bisericii Sf. Voievod Stefan cel Mare

linux
EVENIMENT
Scris de Sighet Online   
Joi, 02 Iulie 2020 13:33

Zi de sărbătoare astăzi pentru poliţiştii de frontieră maramureșeni. Hramul Bisericii Sf. Voievod Stefan cel Mare, din incinta Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontiera Sighetu Marmației, a fost celebrat cu smerenie și credință, respectând rigorile acestei perioade.

Astăzi, începând cu ora 09.00, la sediul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației s-a celebrat hramul bisericii din incinta instituţiei ce poartă numele ocrotitorului spiritual al Poliţiei de Frontieră Române, şi anume Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

Prin Ștefan cel Mare şi Sfânt ne-am plasat la o răscruce a istoriei, de care vom fi mereu mândri și la care ne întoarcem pentru a lua lumină, încurajare şi putere.

Programul liturgic a fost oficiat de Preasfinția Sa Timotei Sătmăreanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un sobor de preoți.

Citeşte mai mult...
 
linux
Doi maramureșeni, depistați cu droguri în Sighetu Marmației

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Joi, 25 Iunie 2020 11:33

Polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Maramureș au depistat în localitatea Sighetu Marmației, doi maramureșeni, având asupra lor cantitatea de 155,3 grame canabis.

Ieri, 24 iunie a.c., în jurul orei 12.20, un echipaj mobil din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Maramureș, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a oprit pentru control pe raza localității Sighetu Marmației, un autoturism marca Audi A4, înmatriculat în România.

Autoturismul era condus de un cetățean român, în vârstă de 20 de ani, din județul Maramureș, iar în urma verificărilor efectuate asupra mijlocului de transport a fost descoperită, sub capotă, în compartimentul filtrului de habitaclu, o pungă cu 17 bile învelite în folie de aluminiu ce conțineau o substanță vegetală, de culoare verde oliv, posibil canabis.

Pe timpul cercetărilor, tot pe raza localității Sighetu Marmației, lucrătorii noștri au identificat încă o persoană în vârstă de 53 de ani, în timp ce ieșea din scara unui bloc, având asupra sa un borcan care conținea 44 de bile, ambalate la fel și care conțineau aceeași substanță.

Citeşte mai mult...
 
linux
Un Ambasador al Păcii în România: Lucreţia Berzintu

linux
CULTURA
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 24 Iunie 2020 20:27
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este AMBASADOR-AL-PACII-IFLAC-300x213.jpg
 
 
În urmă cu peste 20 de ani, în Haifa, Israel, Prof. Ada Aharoni a pus bazele unei organizații internaționale care să promoveze pacea prin intermediul culturii și literaturii – IFLAC, adică Forumul Internațional pentru Literatură și o Cultură a Păcii. 
 
Pe data de 14 iunie a.c. jurnalista şi scriitoarea româncă Lucreţia Berzintu a primit recunoaşterea  internaţională de Ambasador IFLAC al Păcii din partea conducerii IFLAC. Doamna Lucreţia Berzintu a desfăşurat de-a lungul a 3 decenii numeroase activităţi culturale prin care a promovat principiile păcii şi toleranţei, dialogului intercultural, în armonie cu conţinutul Cartei IFLAC. Această apreciere subliniază şi evidenţiază munca şi eforturile, dedicarea dânsei acestui ideal atât de nobil, care este pacea şi înţelegerea între oameni, şi este o mândrie şi pentru imaginea ţării noastre pe plan internaţional.
Citeşte mai mult...
 
linux
Pretuieste-i pe cei dragi, iar Be Special iti ofera un cadou

linux
Scris de Sighet Online   
Marţi, 23 Iunie 2020 11:01

Ce ai spune daca de fiecare data cand cumperi un cadou ai primi si tu unul? Ei bine, ai spune ca acest lucru nu este posibil decat daca investesti si tu o suma de bani si iti cumperi ceva. Dar, acest lucru este posibil daca alegi sa iti faci cumparaturile de la Be Special. Indiferent daca vrei sa faci un cadou simbolic sau doresti sa cumperi un set superb de bijuterii memorabile pentru a face o surpriza unei persoane foarte dragi, vei putea gasi la Be Special tot ce iti doresti.

Citeşte mai mult...
 
linux
APEL: Radicalismul dăunează grav artei și culturii - „Lăsați-ne să organizăm în continuare evenimente în România!”

linux
EVENIMENT
Scris de Sighet Online   
Luni, 22 Iunie 2020 04:50

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este funprod.jpgCOMUNICAT

După mai multe luni în care teatrele și cinematografele au fost închise, iar zeci de evenimente anulate, un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale.

Artiști, scriitori, muzicieni, critici, jurnaliști și manageri culturali au cerut Parlamentului să respingă inițiativa, proiectul primind anul trecut raport negativ comun de la trei comisii ale Senatului. Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, care urmează să dezbată proiectul în această săptămână, a primit aceeași solicitare încă de astă toamnă, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de personalități publice. Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Tudor Giurgiu, Președintele TIFF, Gigi Căciuleanu, cel mai important coregraf român, George Banu, membru de onoare al Academiei Române și profesor de studii teatrale la Sorbona, teatrologul și profesorul universitar Ludmila Patlanjoglu, muzicienii Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Popovici, actorii Rodica Mandache, Marius Manole, publiciștii Sever Voinescu, Magdalena Popa Buluc, Cristina Bazavan, scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu, realizatorii Cătălin Ștefănescu, Silvia Ghiață sunt doar câțiva dintre semnatarii apelului către parlamentari.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 2 of 1997

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact