logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Ianuarie 2021
L M M J V S D
28 29 30 31 1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Un argument sumar-concis (poate speculativ şi circumstanţial) la ipoteza "Die Theisgepiden" pe teritoriul României şi la urmele presupus livoniene în toponimie

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 05 Ianuarie 2021 08:27

Plecând de la ipoteza (dedusă după reanalizarea totalităţii datelor oiconimice de pe ansamblul României) că vechii pruşi erau asociaţi germanicilor din confederaţia gepidică centraţi pe zonele Sirmium şi Singidunum, iar celor de pe râul Tisa le erau asociaţi cu precădere livonieni, estonieni sudici "Vŏro", posibil letoni şi lituanieni şi mai puţin vechi pruşi, am încercat validarea ipotezelor "Die Theisgepiden" şi a ipotezei livoniene conform planificării ce mi-o propusesem (prin toponime -indragine ori extragine relevante cu sens în limba livoniană-, antroponime relevante -atribute gen bun, curajos, puternic...- care să aibă sens în limba livoniană sau etnonime ori exonime), dar m-am descurajat rapid, fiind convins că devenisem prea exuberant în efuziunea mea comparatistă.

Din fericire, mi-a venit în ajutor istoria literaturii române. Iată cum: în livoniană, limba proprie este numită līvōkīel, dar în letonă e numită lībiešu. Nu ştiu dacă livonienii au înglobat şi resturi sarmatice (roxolane), căci "phrase book" se spune în livoniană rōksŏnārōntŏz, dar posibil vechi prusse, căci antroponimul livonian Berthold pare a proveni dintr-un nume tribal asociat vechilor prussi.

Citeşte mai mult...
 
linux
"Die Theisgepiden" pe teritoriul României şi urme presupus livoniene în toponimia românească

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 29 Decembrie 2020 13:30

Plecând de la ipoteza (dedusă după reanalizarea totalităţii datelor oiconimice de pe ansamblul României) că vechii pruşi erau asociaţi germanicilor din confederaţia gepidică centraţi pe zonele Sirmium şi Singidunum, iar celor de pe râul Tisa le erau asociaţi cu precădere livonieni, estonieni sudici "Vŏro", posibil letoni şi lituanieni şi mai puţin vechi pruşi, am încercat identificarea pe teritoriul României a unor oiconime relevante (asociate cu confederaţia gepidică, dar oiconime deduse pe linie livoniană preponderent).

Explicaţii suplimentare: livoniana este o limbă din grupul finic vorbită pe teritoriul Letoniei, limbă astăzi în pragul extincției. În secolul al 19-lea avea două grupuri dialectale (estic: Salaca în Salaca, Limbaži, Lielupe, Nabe, Vainižiu; extincţie la moartea ultimului vorbitor în 1868) şi (vestic: în Courland/Kurzeme: în localităţile redate cu denumirile livoniană şi -letonă-: Paţikmō -Ovisi-; Lūž –Lūžnia-; Pizā –Mikettuornis-; Ūžkilā –Jaunciems-; Sīkrōg –Sikrags-; Irē-Irai –Mazirbe- ; Kuoštrōg -Kosrags-; Pitrōg –Pitrags-; Sänag –Saunags-; Vaid ori Cast ? -Vaidéje-; Kūolka –Kolka-; Mustānum -Melsils-), astăzi supravieţuind doar dialectul vestic, resuscitat de etnicii livonieni.

Citeşte mai mult...
 
linux
Programul S.C. VITAL S.A.în perioada Sărbătorilor de iarnă 2020-2021

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Marţi, 22 Decembrie 2020 13:58

În perioada Sărbătorilor de iarnă (Crăciun și Anul Nou), programul casieriilor S.C. VITAL S.A. precum și a celorlalte departamente, atât din Baia Mare, cât și din celelalte localități în care operăm, va fi următorul:

Sărbătorile de Crăciun

  • Joi 24.12.2020 - 0730 - 1400
  • Vineri 25.12.2020 ÎNCHIS

Sărbătorile de Anul Nou

  • Joi 31.12.2020 - 0730 - 1400
  • Vineri 01.01.2021 ÎNCHIS

Începând de luni 04.01.2021 se reia programul normal de lucru al tuturor departamentelor societății VITAL S.A.

Citeşte mai mult...
 
linux
Oooh ! Ce veste minunată !

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 21 Decembrie 2020 08:39

Noul Testament nu este propriu-zis o scriere cu caracter profetic. Dar există o profeţie în 2 Petru 3:10 care ne arată că nicio încercare nu e fără sens: "Ziua Domnului va veni însă ca un hoţ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cereşti se vor topi de mare căldură şi pământul cu tot ce este pe el va arde". În continuare, 2 Petru 3:11-3:13: "deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului ? Dar noi, după făgăduinţa lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea" (redat după Biblia de la Blaj 1795).

                Când se vor petrece toate acestea oare ? În A. Cohen- "Talmudul", Ed. Hasefer, Bucureşti, 2000 aflăm următoarele: una dintre şcolile rabinice învăţa că omenirea va dura circa 6.000 de ani din care 2.000 cu Torah, 2.000 în haos şi 2.000 cu Messia.

                Să colindăm deci: "Oooh ! Ce veste minunată !"... Oricum, resursele sunt limitate şi într-un final tot se vor epuiza.

                Să ne bucurăm deci de aceste momente şi să cugetăm ce este cu adevărat important în existenţa noastră ca oameni.

                Un an nou fericit şi sărbători cu linişte şi în pace !

Citeşte mai mult...
 
linux
Ipoteza aportului migraţiei gepide ca etapă în constituirea poporului român– Integral

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 15 Decembrie 2020 08:21

Ipoteza aportului migraţiei gepide ca etapă în constituirea poporului român– Părțile I și II

                Migraţia gepidă pare să fi avut un aport mai important decât cele precedente la constituirea poporului român. Un promotor al acestei idei a fost îndeosebi C.C. Diculescu, de la care au rămas lucrări valoroase şi considerate importante chiar şi de către oponenţii săi înverşunaţi, nu numai pe tema gepizilor (C. C. Diculescu- "Die Gepiden", Leipzig 1923). Foarte documentată este Colectiv-"Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea", Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995, pag. 279-325 cu privire la această perioadă a migraţiilor, dar lucrarea nu cuantifică explicit acest aport al popoarelor gepidice.

                Practic însă de o altă modalitate de a explica oiconime existente pe teritoriile Estoniei şi Finlandei şi respectiv "coicindenţe" şi cu populaţia saami (laponă), precum şi cu regiunea catalană (de descendenţă got-alanică) pentru care sesizăm unele coincidenţe fonetice cu oiconime din România nu dispunem. Desigur, aceste comparaţii sunt discutabile. Unele oiconime reproduc poate nume tribale sau au cine ştie ce alte explicaţii. Nici Edward Gibbon- "Istoria declinului şi a prăbuşirii Imperiului Roman" nu tratează explicit această temă, gepizii fiind aşezaţi în teritorii care nu mai aparţineau Imperiului. Am găsit un titlu de carte şi un nume de autor, dar nu am avut acces la conţinutul cărţii: Lucien Musset-" The Germanic Invasion: The Making of Europe AD 400-600", Pennsylvania State University Press, 1975 (traducere de Edward şi Columba James). Originalul e probabil în franceză. Manualul pentru clasa a VII-a de" Istorie antică şi medie a României", Ed. Didactică şi Pedagogică, 1984 prezintă destul de bine "punctul de vedere oficial, academic", evitând chestiunile susceptibile la comentarii. Despre gepizi a scris Walter Pohl, iar Pál Lakatos a reunit toate textele surselor vechi în Opuscula Bizantina, vol. II. A mai scris şi Dieter Quast, iar pe tema arheologiei danubiene de sorginte gepidică Ágnes B. Tóth.  O conferinţă internaţională asupra problematicii gepizilor a organizat Universitatea Eötvös Loránd în Budapesta între 14-15 decembrie 2015 sub titlul: "Collapse-Reorganization-Continuity. Gepids after the Fall of the Hun Empire" (editorii sintezei: Tivadar Vida, Dieter Quast, Zsófia Rácz, István Koncz). Aceasta probează că e o problematică comună, popoarele gepide fiind (posibil) în mod egal strămoşii românilor şi maghiarilor (şi nu numai).

Citeşte mai mult...
 
linux
Ţigări în valoare de 222.000 lei, confiscate în urma unor acţiuni specifice desfăşurate de poliţiştii de frontieră din nordul ţării

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Vineri, 11 Decembrie 2020 12:22

Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei au descoperit şi confiscat 19.330 pachete cu ţigări de provenienţă ucraineană, în valoare de  aproximativ 222.000 lei, marfă ce urma să ajungă pe piaţa neagră de desfacere din zonă. O parte din ţigări, respectiv 6.230 pachete, precum și mai multe autoturisme folosite în activităţi de contrabandă au fost descoperite în urma monitorizării şi efectuării unor percheziţii la domiciliile a cinci cetăţeni români implicaţi în activităţi de contrabandă.

Citeşte mai mult...
 
linux
Recomandările jandarmilor montani pentru iubitorii de schi

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Vineri, 11 Decembrie 2020 12:17

Iarna se apropie cu pași repezi, iar apariția primilor fulgi de zăpadă în stațiunile montane din Maramureș va deschide și noul sezon al sporturilor de iarnă. În acest context al răspândirii tot mai rapide a virusului Sars-Cov-2, aceste locații ar putea reprezenta un pericol pentru turiștii aflați în vacanță, în cazul nerespectării normelor de protecție sanitară.

Astfel, pentru a preveni o posibilă infecție, cel mai important lucru în această perioadă este respectarea unor măsuri impuse de administratori, care să limiteze răspândirea virusului:

-respectarea distanței de 2 metri față de celelalte persoane;

-obligativitatea purtării măștii sau a cagulei;

-urcarea pe telescaunul de 2 locuri a 2 persoane cu condiția sa fie din cadrul aceleași familii sau grup;

-interzicerea staționării la baza pârtiei a persoanelor care nu schiază, pentru a nu crea aglomerație.

Citeşte mai mult...
 
linux
Ipoteza aportului migraţiei gepide ca etapă în constituirea poporului roman –Partea a V-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 08 Decembrie 2020 08:03

Cele mai multe urme presupus gotice (din valul gepidic) ori provenind din vechea prusă (borrusă) ori din alte limbi nordice (baltice) s-ar putea regăsi în toponime din masivele Suhard ori Gutâi şi puţin difuz în Obcinele Bucovinei ? Ele sunt pe ansamblu discutabile şi poate ? speculative.
Iată justificările pentru Suhard:
Vârful Fărăoane 1715 m- conform gotic fairguni- engleză "mountain" ? Oarecum incert.
Muntele Şveiţaria 1562 m- gotic sweþauh- engleză "indeed, however" ? Incert.
Muntele Bindireasa 1110 m- gotic bidjian – engleză "pray" ? Incert. Mai probabil de la un "to bind"/"binder" a lega/legătură, probabil un punct de schimb de mesaje sau de reuniune a turmelor pastorale răsfirate ? Cert germanic, dar neclară provenienţa şi sensul.
Vârful Suhărzel 1403 m- gotic sokeiþ- engleză "to seek, ask" ? Incert.

Citeşte mai mult...
 
linux
Lansarea, la ONU - New York, a Grupului de Prieteni pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor

linux
EXTERNE
Scris de Sighet Online   
Marţi, 08 Decembrie 2020 03:26

COMUNICAT DE PRESĂ

La 7 decembrie a.c., Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a participat la lansarea Grupului de Prieteni  din cadrul ONU pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor, o inițiativă menită să devină un catalizator al  diverselor procese și mecanisme derulate în cadrul multilateral, în acest domeniu. 

Inițiativa a fost lansată prin intermediul unei reuniuni virtuale, în prezența Secretarului General Adjunct al ONU, doamna Amina Mohammed, fiind moderată de Reprezentatul Uniunii Europene la ONU, Ambasadorul Olof Skoog. Au participat ambasadori, reprezentați ai UN Women, UNICEF, UNDP, precum și ai societății civile.

Citeşte mai mult...
 
linux
Olimpiada de Benzi Desenate a desemnat câștigătorii primei ediții

linux
CULTURA
Scris de Sighet Online   
Luni, 07 Decembrie 2020 00:46

COMUNICAT

Olimpiada de Benzi Desenate este un concept al autorului si profesorului de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu sub egida Comitetului Olimpic si Sportiv Român.
 
Elevi de toate vârstele, din toate colțurile țării s-au înscris, prin bibliotecile comunale, orășenești, județene și școlare, la prima ediție a Olimpiadei de Benzi Desenate. Sute de benzi desenate s-au înscris în concurs, zeci de planșe au ajuns în finală, povești inspirate de tema concursului: 100 de ani de la prima prezentare oficială a drapelului olimpic. Jurizarea s-a realizat pe grupe de vârstă, luându-se în considerație fiecare clasă școlară (de la clasa a I-a până la clasa a XII-a). Deasemenea juriul a considerat că este corect ca jurizarea lucrărilor participante de la școlile și liceele de artă să se facă separat. Astfel s-au ales câștigătorii, cei care urcă (metaforic) pe podiumul de premiere. Alegerea nu a fost una ușoară, dar în opinia juriului și a organizatorilor Olimpiadei BD ediția I, toți elevii sunt câștigători. Drept urmare, toți cei care au trimis lucrări în concurs si nu au ajuns pe podiumul de premiere sau în lista mențiunilor, primesc diplome de participare.
Citeşte mai mult...
 
linux
PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2018

linux
ULTIMELE STIRI
Scris de Sighet Online   
Joi, 03 Decembrie 2020 08:43

2 decembrie 2020

 

Comunicat de presă

Ceremonie online de decernare: 3 decembrie 2020, ora 10

Aula Academiei Române

 

 

 

Joi, 3 decembrie 2020, începând cu ora 10, va avea loc decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2018. Premiile sunt acordate celor mai reprezentative creații științifice și culturale românești, realizate sau publicate în anul 2018 în domenii diverse, de la literatură, istorie, filosofie, arte plastice, teatrale și muzicale, până la matematică, fizică, chimie, biologie, agronomie, silvicultură, științe tehnice și tehnologia informației.

 

Din cauza condițiilor speciale impuse de situația pandemică, evenimentul se va desfășura în format hibrid, în Sala de Prezidiu reunindu-se în acest an doar membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, aflați în conexiune online cu președinții celor 14 secții științifice ale Academiei.

Citeşte mai mult...
 
linux
Diplome de excelenţă acordate cu ocazia Zilei Naţionale a României de către Centrul Cultural Româno-German ,,Dumitru Prunariu‘‘ din Nürnberg

linux
ULTIMELE STIRI
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 02 Decembrie 2020 13:25

COMUNICAT DE PRESĂ

În urmă cu câteva luni, Centrul Cultural Româno-German ,,Dumitru-Dorin Prunariu‘‘ din Nürnberg, Germania, a ajuns la concluzia necesităţii recunoaşterii mai aprofundate a eforturilor şi contribuţiilor celor care promovează cultura şi valorile româneşti, fie că este vorba de românii cu merite în domeniu, fie că este vorba de străinii care se implică în această cauză.

S-a decis atunci ca anual să se acorde diplome de excelenţă din partea Centrului pentru contribuţia deosebită adusă de persoanele nominalizate la valorificarea patrimoniului cultural românesc și pentru efortul depus în păstrarea identității neamului românesc peste hotarele țării și promovarea imaginii României. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Ipoteza aportului migraţiei gepide ca etapă în constituirea poporului roman –Partea a IV-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 02 Decembrie 2020 08:29

Aspectele ligvistice ridică unele incertitudini. Elementele vechi germanice din graiul daco- român par a fi minimale. Doar nasture şi tureatcă ar putea fi vechi germanice, din care nasture poate gotic (conform Grigore Brâncuş).

 Comparând însă cu valašština/valaščina (valaha moravă) ar putea fi şi altele (în funcţie de ce etimologie le atribuim): ţiglă (valašština tihla; engleză brick; daneză tegl; suedeză tegel ?), incert; ori se regăsesc în toponime: Scăieni (germană schön/gothic skauns/suedeză skön/ eng. beautiful) în forma Boldeşti-Scăieni Prahova, de asemenea incert.

Vorbim însă de o "confederaţie" în care germanicii aveau rolul de lider. Ce s-a întâmplat însă cu germanicii ? Cei din mediul urban (Singidunum şi Sirmium) s-ar fi alăturat longobarzilor şi s-ar fi stabilit în sudul Italiei, având în frunte pe Rosamunde, fiica lui Kunimund, ultimul rege gepid !? Conform Paul Diaconul- "Istoria longobarzilor". Unii ar fi rămas sub avari, alţii ar fi trecut în Imperiul Bizantin (mercenarul Asbad –poate Ustibad- menţionat în armata bizantină).

Localitatea sibiană Slimnic ar putea fi de sorginte gepidă ?, având un corespondent în Argeș: Slămneşti (!?) Având conştiinţa identităţii germane, ei s-ar fi regermanizat sub saşi. De asemenea, incert.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 2 of 2004

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Horoscop


Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact