Mai mulți tineri din Municipiul Sighetu Marmației au primit bani nerambursabili, printr-un proiect implementat de Primăria Sighet, pentru a-și începe o afacere. Cu banii oferiți prin proiect, cei selectați au devenit antreprenori, deschizându-și fiecare o afacere în domeniul pe care și l-a ales.
Domeniile în care s-au orientat aceștia sunt diverse. Prin deschiderea afacerilor, tinerii au creat și câteva zeci de noi locuri de muncă în oraș: „18 tineri antreprenori sigheteni au beneficiat, printr-un Start-Up, de câte 25.000 de euro prin proiectul derulat de către Primăria Sighet, denumit ROMarmația – abordare integrată a sărăciei și excluziunii sociale, ID 102133, cu o valoare totală de 4,5 milioane de euro. Proiectele de afaceri declarate câștigătoare sunt în domenii extrem de diverse: cosmetică, închiriere costume populare, bistro urban, utilaje construcții, spălătorie auto, mobilă, atelier confecții, club joacă copii, spălătorie profesională, lucrări în piatră, servicii curățenie clădiri, mini salon SPA, spălătorie self – service, coafor, lucrări amenajare interioare, vopsitorie auto etc. Aportul financiar al proiectului Primăriei Sighet este nerambursabil și va constitui, cu siguranță, începutul extrem de fericit al unor afaceri, al înființării a peste 60 de locuri de muncă și al susținerii inițiativei unor tineri întreprinzători. Succes în afaceri celor ce, de astăzi, viața le-a adus mai multă fericire și, desigur, 25.000 de euro în cont! Aproape o jumătate de milion de euro au primit cei 18 sigheteni, gata de pornirea unei afaceri”, a precizat Horia Scubli, primarul municipiului Sighetu Marmației.

28 iulie 2020

Punct de vedere

Academia Română consideră că educația reprezintă unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale unei societăți și are implicații profunde și de durată în toate celelalte sectoare socio-economice.

Academia Română susține că educația se face în cadru social, prin interacțiunea directă dintre elevi, studenți, cadre didactice, părinți și oricare alte persoane și entități aflate în contextul conectării sociale. Academia Română remarcă utilitatea și eficiența desfășurării unor activități didactice în spațiul virtual, dar apreciază că educația on-line este o formă complementară educației directe, în sala de clasă.

Administrația județeană continuă investițiile în infrastructura rutieră, alocând resurse financiare și pentru repararea drumurilor care nu sunt parte a marilor proiecte derulate pe rețeaua județeană. În acest moment, aproximativ 200 de kilometri de drum județean se află în șantier în întreg județul, fie că ne referim la Drumul Nordului sau la drumurile de pe Valea Izei, Valea Ruscovei sau din Țara Lăpușului.

Pe lângă acestea, în urma rectificării bugetului județului Maramureș din luna iulie, Consiliul Județean Maramureș a suplimentat cu 5 milioane de lei bugetul societății comerciale „Drumuri-Poduri Maramureș S.A., pentru a continua investițiile în întreținerea și repararea drumurilor județene.

„Am promis că vom oferi maramureșenilor condiții de trafic cât mai bune, iar acest lucru nu este posibil decât printr-o infuzie de capital din partea Consiliului Județean Maramureș, astfel încat societatea Drumuri-Poduri Maramureș să poată interveni acolo unde este nevoie. Am militat pentru menținerea bugetului S.C. „Drumuri – Poduri Maramureș” S.A. la un nivel cât mai ridicat pentru că susțin dreptul maramureșenilor de a circula pe rețeaua de drumuri județene, în condiții optime.”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar

Târgu Lăpuş  (Lăpuşul Unguresc/mg. Magyarlápos/gm. Laposh e atestat documentar din 1291: “Laps”; există un cuvânt în erzya lapuža- engleză <flat>, dar şi estonianul laps<e>-engleză <child>. În graiul locului sensul ar fi “brusture” ? În valašština  lapoš- ch. "tlachal, kecal") are în componenţă următoarele sate: Boiereni, Borcut, Cătun, Cufoaia, Dămăcuşeni/mg. Domokos, Dobricu Lăpuşului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni.

Dispunerea radială a satelor în jurul centrului pare a indica o “concentrare” organizată iniţial cu scop militar, ceea ce ar indica o aşezare provenită din soldaţi şi colonişti avari sau post-avari/pre-maghiari (nu neapărat constituită iniţial pe amplasamentul actual).

Depresiunea Lăpuş a suferit un atac al tătarilor în 1657, iar reg. Zlín în 1663 (conform F. Bartoš lucrarea "Moravské Valašsko, kraj i lid", pag. 347).

Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar

Vlachovice se situează în regiunea Zlín, Republica Cehă, în regiunea etnografică a Valahiei morave (Moravské Valašsko). Are în vecinătate Újezd şi Vlachova Lhota (în nord), Křekov şi Brumov-Bylnice (în est)... Slavičin, Lipova şi Haluzice (în est). Cea mai importantă localitate din proximitate este Valašske Klobouky (5 km)... şi Zlín (23 km). Comuna se compune din satele Vlachovice şi Vrbětice (aceasta a fost ataşată ulterior administrativ localităţii Vlachovice).

E o localitate mică cu cca. sub 1500 locuitori (în 2018-2019, exact 1468), ce se evidenţiază printr-un muzeu etnografic cu specificul etnografic al zonei sudice a regiunii Moravské Valašsko. Costumele aduc relativ mult cu cele din Ardeal (Ţara Lăpuşului ?), dar nu sunt etnograf să mă pronunţ. Orice comparaţii cu oiconime din România sau Republica Moldova precum (P)uieşti (Vaslui) ori Uiasca (Argeş); o exista şi Uieşti ?) ori Uideşti (Suceava), (munţii) Leaota (Grupa Bucegi vârf Leaota 2133 m), Cricova (Rp. Moldova) ori Cricovu Dulce (Dâmboviţa), numele scriitorului Ioan Slavici, Lipova (Arad), (munţii) Clăbucet (Carpaţii de Curbură) şi denumirea arhaizantă Vlaşca îmi par total forţate şi conjuncturale, neputând avea o (clară) legătură directă (un râu Morava curge şi în estul Serbiei, la limita vestică a ţinutului timocean cu o prezenţă importantă vlahă ca spaţiu etnografic-"tampon" între sârbi şi bulgari, care odinioară cobora până aproape de actuala graniţă cu FYROM-Macedonia; amintesc vârful Gramada 1719 m).

Cel  mai mare prozator pe care l-a dat Ţara Maramureşului şi unul dintre prozatorii de prim rang ai literaturii române contemporane, Alexandru Ivasiuc  s-a născut la 12 iulie 1933, la Sighetul Marmaţiei. Alexandru Ivasiuc (Sașa pentru cei mai apropiați) s-a stins sub dărâmăturile blocului „Scala” la cutremurul de pământ din 4 martie 1977.

Din cei aproape 44 de ani, Alexandru Ivasiuc a „pierdut” şapte ani la închisoarea corecţională (cinci în penitenciarele Jilava, Gherla şi doi ani de domiciliu obligatoriu), condamnat fiind pentru că a luat parte la organizarea unui miting studenţesc de solidarizare cu revoluţia din Ungaria din 1956.

În zece ani de activitate (literară şi publicistică), datorită „personalităţii sale explozive şi a energiei ieşite din comun” asociate cu o „gândire riguros logică”, a publicat şapte romane, un volum de nuvele, două culegeri de eseuri, precum şi multe, foarte multe (cred că sute) de articole în publicaţii precum „Contemporanul” sau „România literară”.

Preocupat continuu de înnoirile de substanţă şi de structură ale prozei contemporane scriitorului i s-au decernat în mai multe rânduri Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1967, 1970), al Academiei Române (1970), al revistei „România literară” (1968) şi al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste (1970).

Adunarea Generală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, sesiunea a II-a, a avut loc la Grădina de vară a Teatrului „Constantin Tănase” din București. Reunind ziariști și șefi de filiale din toată țara, manifestarea a reprezentat voința exprimată liber, prin vot deschis, a tuturor membrilor organizației, care i-au mandatat pe cei prezenți să le exprime votul la forul statutar al Uniunii.

Pe ordinea de zi a Adunării Generale a UZPR, sesiunea a II-a, s-au aflat mai multe puncte de cea mai mare importanță. În primul rând, s-a votat în unanimitate alegerea lui Doru Dinu Glăvan în funcția de președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, jurnaliștii prezenți considerând că este necesară continuitatea în activitatea fastă a UZPR din ultimii opt ani. „UZPR a avut realizări remarcabile în acești ultimi ani și de aceea considerăm că este oportun să continuăm în aceeași formulă”, a punctat George Coandă, senior al Ordinului Ziariștilor, președinte al Juriului de onoare, disciplină și arbitraj al UZPR. Votul reprezentanților jurnaliștilor din toată țara a a consfințit continuitatea și l-a confirmat pe Doru Dinu Glăvan președinte al UZPR.

Comunicat de presă

8 iulie 2020

Romfilatelia în parteneriat cu Academia Română lansează joi, 9 iulie 2020, un întreg poștal dedicat sărbătoririi centenarului academicianului Cristofor I. Simionescu, fondatorul școlii de chimie și fizică a polimerilor din România.

Evenimentul va avea loc în parcul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11.00.

Manifestarea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Personalitatea și activitatea academicianului vor fi evocate de acad. Răzvan Theodorescu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți ai Academiei Române.

În ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș, care a avut loc vineri, 29 iunie, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a făcut o trecere în revistă a evoluției Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județ, unul dintre cele mai importante și complexe proiecte derulate de administrația județeană.

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor presupune gestionarea problematicii deșeurilor, de la momentul în care ele sunt aruncate de către populație, până la depozitarea lor într-o formulă finală. Acest sistem se construiește pe două componente: o componentă ce ține de colectarea deșeurilor și una ce ține de depozitarea lor. Fiecare dintre aceste componente a presupus organizarea unor licitații distincte, și prin urmare colaborarea cu operatori economici diferiți. Județul Maramureș este singurul județ din România care a reușit să finalizeze toate licitațiile legate de identificarea operatorilor economici pentru colectarea selectivă a deșeurilor, în sudul județului aceste contracte fiind deja operaționalizate. În municipiul Baia Mare procesul a debutat în luna decembrie a anului trecut, moment de la care a început să se extindă concentric. În toată această perioadă s-au împărțit pubele către populație, pentru a se facilita colectarea pe diferite fracții. În mediul rural există compostoare, prin intermediul cărora deșeurile menajere pot fi utilizate în alt scop, în gospodării. În nordul județului se întâmpină însă o problemă legată de preluarea efectivă a stațiilor de transfer de către operatorul de pe partea de depozitare, în speță Drusal. În cursul lunii iulie se așteaptă soluționarea acestei probleme, astfel încât operatorul responsabil de colectare să poată să onoreze contractul.