logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Septembrie 2021
L M M J V S D
30 31 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 1 2 3
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
ANUNT ANGAJARE: HOTEL GRADINA MORII

linux
SOCIAL
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 15 Septembrie 2021 07:51

S.C. HOTEL GRADINA MORII  S.R.L. angajează  2 persoane pe postul de Camerista Hotel (COD COR 516201), Spalatoreasa lenjerie (COD COR 912103). 

Cerințe minime: candidații trebuie să fie absolvenți de studii medii.

 
linux
Cât de romanic (latin) este poporul român? Partea a VI-a: Despre yuruci

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Septembrie 2021 17:53

În articolele precedente am sesizat cât de romanic este poporul român.

Desigur, aromânii sunt şi mai romanici, fără îndoială.

Autoarea soseşte frântă de la muncă şi întreabă: <Ce-ai mai scris ?>. <Mai nimic că fac pauză la publicat şi publică cu întârziere>. Răspunse co-autorul. <O să te întreb ceva, dar să-mi răspunzi sincer: ce sunt iirucii ? Tu care le ştii pe toate>. <Iirucii trebuie să fie cei care au avut locul de muncă la întreprinderea fruntaşă IIRUC>. <Nu înseamnă şi altceva ?>. <De ce ?>. <Am văzut o ştire pe internet>. <Poate se pronunţă altfel>. <Atunci spune-mi despre iuruci>. <Yurucii sunt nişte păstori turcofoni care-şi mână turmele peste to în Macedonia de est>. <Atunci, înseamnă că si ei au vândut lâna la sefarzi>. <Asta nu ştiu>. <Dar dacă se întâlneau la vândut lâna la sefarzi o păstoriţă aromâncă şi un păstor yuruc ce se întâmpla ?>. <Vindeau lâna>. <Nu la asta mă refeream, ci dacă se plăceau>. <Nu ştiu>. <Dacă apărea un copil, ce era: aromân sau yuruc ?>. <Depinde>. <Deci nu le ştii pe toate>. <Nu, cred că nu>.

Citeşte mai mult...
 
linux
Cine a propovăduit religia la daco-romani ? Dispută între autori P a XII-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Septembrie 2021 17:45

Doamna (co-autoarea) îi mai reproşează co-autorului: <Ai folosit termeni care sunt incorecţi politic, chiar ofensatori>. Co-autorul: <Ca spre exemplu ?>. <Žid>. <Să fie ofensator ?>. Răspunse autorul. <Este. Astfel e perceput>. <Atunci de ce publicaţia săptămânală a evreilor târg-mureşeni era denumită: "Zsido élet" ? Dacă era peiorativă ?>. <Cine ştie ? Oricum, se spune că ei ar fi proveniţi dinspre spaţiul austriac şi german>. <Se spune ?>. <Nu ar fi autohtoni>.  <Dar de ce erau răspândiţi evreii mureşeni prin toatele satele judeţelor Mureş-Turda şi Târnava Mare ?>.Tăcere....

Citeşte mai mult...
 
linux
Cine a propovăduit religia la daco-romani ? Ceartă între autori P a XI-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Septembrie 2021 17:40

Doamna (co-autoarea) îi reproşează co-autorului: <Cât adevăr şi câtă minciună este în ceea ce scriem ?>. Co-autorul: <Adică ?>. <De ce infestare cu rit mozaic. Ritul mozaic nu e precum coronavirusul>. <Nu, nu este>. Admise autorul. <Şi unde ai văzut tu daci de rit mozaic>. <Asta pentru că ei nu spun adevărul, adică nu se declară daci în statistici, chiar dacă sunt de rit mozaic>. <Da, dar unde ai văzut tu ?>. <Dacii pregătite pentru concurs îmi par mie de rit mozaic>. <Ce Daci ?>. <1310 în special, sunt vopsite fel şi fel>. <Asta înţelegi tu ?>. Tăcere....

                <Demonstrează daco-romanitatea evreilor din Sărmaș>. <Nu pot>. <De ce ?>. <Numele lor sunt pe plăcile funerare de pe un deal, dar sunt cu caractere ebraice>. <Îţi iau o carte să înveţi scrierea ebraică şi un aparat foto digital să fotografiezi plăcile funerare>. <Am o carte. Ionescu-Dicţionarul studentului; tare grea e scrierea lor>. <De unde ştii că sunt daco-romani ? Iar tu mai eşti student ?>. <Păi, nu ştiu. Şi nu mai sunt student>. <Dar, Isamu Noguchi de ce ar fi cel mai român dintre artiştii practic contemporani din SUA ?>. <Poate că e nogai după tată şi welsh după mamă>. <Păi este ?>. <Nu ştiu>. <Caută pe internet>. <Eu scriu pro-bono; internetul e la liber, dar costă>. <Costurile distribuţiei doar. Consultă-l pe Strabon>. <N-o să-mi răspundă. Din scris nu se poate trăi, deci Strabon nu are din ce trăi, deci nu va răspunde>. <Şi ce dacă. La ei, nu era învăţământul gratis ?>. <Nu ştiu>. <Caută pe internet>. <Da, dar din scris nu se poate trăi. Şi energia electrică costă.>. <Asta e. Du-te în Germania salahor>. <Drumul costă>.

Citeşte mai mult...
 
linux
Cum descindea regina Franţei din Maria Movilă ? P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:33

Prin regina Franţei, Maria Leszcyńska, nu numai familia regală a României descinde din Petru Rareş, respectiv Ştefan cel Mare, ci şi sigur (cert) familia regală a Spaniei.

 Regele polon Stanislaw era fiul lui Rafał Leszcyński (cu ascendenţă în prestigioasele familii: Sanguszko, Koniecpolski) şi a Annei, născută Jan Jablonowski, fiică a Mariannei născută Kazanowska şi nepoată a Annei, născută Potocki, fiică a lui Stefan Potocky şi a Mariei Mohylanka, nobilă principesă moldavă. Deci Maria Mohylanka era stră-străbunica maternă, iar Anna, fata ei era străbunica maternă a regelui polon Stanislaw Leszcyńsky. Ana şi Maria erau fetele pincipelui ŢR Ieremia Movilă şi se căsătoresc cu Stanisław şi Stefan Potocky. Ori Ieremia Movilă era fiul lui Ioan Movilă şi a Mariei Movilă, fiica lui Petru Rareş (iar Petru Rareş era fiul lui Ştefan cel Mare cu jupâneasa din Hârlău; ilegitim) .

Regina Franţei este strămoaşă a familiilor regale ale Franţei, Spaniei, familiei Bourbon-Parma, dar şi a familiei regale a României (atât prin regina mamă, cât şi prin Majestatea Sa, regretatul Rege al României) şi nu numai.

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a LXXIV-a: Ist. div. 9.31.: Moartea subită a unui atlet învingător

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:24

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Dumitru Haralamb Chipăruş: un maestru român al erei art-deco

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:12

Născut la Dorohoi, fiul lui Haralamb şi al Savetei, pleacă de tânăr (17 ani) în Italia, unde studiază  cu sculptorul Rafaello Romanelli. Apoi pleacă la Paris, unde urmează Ecole des Beaux Arts (Şcoala de Arte Frumoase) cu Antonin Mercie şi Jean Boucher.

                Se specializează în art-deco, în superbe sculpturi decorative în combinaţia bronz-fildeş, denumită chriselephantine (numită în altă parte chrisanthemum). Lucrează foarte mult pentru Rusia (Muzel de la Moscova de Art Deco deţine cca. 120 dintre sculpturile sale, care sunt expuse acolo). De asemenea, colecţionarul privat Manuel Ramos Andrade a donat muzeului ArtNouveaux et Deco din Salamanca (Casa Lis) colecţia sa personală.

                A lucrat mult între 1914 şi 1933, inspirat de trupa Baletului Rus, aflată la Paris. Moare în 1947 de un atac cerebral la întoacerea de la Grădina Zoologică Vincennes, unde efectua studii pe animale. În a doua parte a vieţii sculptează îndeosebi animale. A fost înmormântat în Bagneaux.

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a LXX-a: Ist. div. 9.16.: Despre Italia

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:05

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Percheziție și acțiuni ,,în forță” în urma cărora s-au confiscat aproximativ 19.000 pachete țigări

linux
COMUNITATE
Scris de Sighet Online   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:34

Poliţiştii de frontieră din cadrul ITPF Sighetu Marmației au descoperit și confiscat, în urma unei percheziții domiciliare, dar și a unor acțiuni desfăşurate la ,,frontieră verde” pe linia combaterii contrabandei cu țigări, cantitatea de aproximativ 19.000 de pachete cu țigări de proveniență ucraineană, în valoare de 218.600 lei.

Ieri, 16 septembrie a.c., începând cu ora 12.40, în baza unui mandat emis de către Judecătoria Sighetu Marmaței, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, sprijiniți de lucători ai Serviciului Teritorial Poliției de Frontieră Maramureș, au efectuat o percheziţie domiciliară pe raza localității de frontieră Rona de Sus, județul Maramureş.

Citeşte mai mult...
 
linux
Navigatorii şi negustorii evului mediu ai Mării Negre Partea V-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:28

Iată şi traseul unei caravane de căruţe cu negustori predominant armeni formate de regulă la Cameniţa (cf. descrierii din Rev. Istorică Serie Nouă, Tomul XXV nr. 1-2, ian.- aprilie 2014, reluată după Martin Gruneweg din Danzig): Liov-Cameniţa-Hotin-Iaşi-Isaccea-Carasu-Bazargik-Provadia-Aitos-Adrianopol-Constantinopole. Adesea, combinau cu un drum precedent la Moscova.

Iată şi ce duceau: din Polonia: taleri, precum şi cuţite. Din Moscova, blănuri siberiene, iuft roşu rusesc, colţi de morsă pentru cuţite. Din Imperiul Otoman încărcau mătăsuri, mirodenii, orez, săpun, vin de Malvasia, orez şi fructe mediteraneene. Din motive de securitate, la ducere ascundeau talerii în butoaiele în care transportau cuţite (pentru a pretinde că sunt negustori de cuţite).

La un moment dat, valoarea mărfurilor duse spre Moscova din Imperiul Otoman era de 30.000 de guldeni, îmbarcată în 60 de caleşti (terenul mlăştinos nu permitea folosirea căruţelor grele). Ca riscuri erau: raidurile cazacilor, tătarilor sau atacurile din partea tâlharilor indigeni.

Citeşte mai mult...
 
linux
Rolul mai degrabă pozitiv al enclavei bucegene a Hanatului Hoardei de Aur în constituirea consolidarea şi menţinerea principatelor române P a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:25

Opinăm că într-o perioadă veche, anume sub principele tătar creştin Dimitrie, apoi sub liderul Atlamos/Otlamos (identificabil cu Toma Alimoş înregistrat de memoria populară ca boier-haiduc din Ţara de Jos) şi posibil şi ulterior între descendenţii din Orac şi Orumbet Uglâ, regăsim elementul genetic amestecat al unor resturi de avari şi gepizi aliaţi şi asimilaţi tătarilor (nogailor ?).

Antroponimul Alimoş ar găsi echivalent în north-saami olmmoš- engleză "person, human being", deci este posibil ca la origine purtătorul numelui să fi descins din auxiliari ai gepizilor. Trebuie spus că goţii au staţionat în Crimeea şi au lăsat urme acolo.

Definirea identităţii etnice este o chestiune destul de delicată şi este o decizie mai mult comunitară şi nu individuală. Aceşti "cholo" (metişi) bucegeni probabil că se simţeau mai apropiaţi de români şi mai degrabă categoric anti-maghiari.

Citeşte mai mult...
 
linux
Claudius Aeliani Partea a LXIX-a: Ist. div. 9.36.: Despre Antigonus şi un cântăreţ din liră

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:21

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
linux
Pagini luminoase de istorie: fiul cernăuţeanului Haskel Hitler şi mama sa în drum spre Israel P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 20 Septembrie 2021 16:17

Noi unii nu am recomanda o analiză genetică comparativă. Să aflăm ce până la urmă ?

De exemplu, să fie românul brav şi neaoş mai fino-ugric decât maghiarii... mai livonian decât livonienii ... mai secui decât secuii (ignoraţi oiconimele regăţene Chiojd, vă rugăm...) ? Ori austriacul (presupus rasist) mai israelit decât Domnul Isus ? Doamne fereşte...

Dar prenumele Adolf ? Pare germanic, nu ? Eurica, soţia regelui Gelimer, apare drept fiica regelui Adulphus, un rege al goţilor din Spania (pe http:/fmg.ac./Projects/Medlands/...), iar în Gaeta, alături de Docibilis, regăsim şi Pandulf (poate longobard ?). Adulphus, rege got al Spaniei sau rege got-alan oare ? Mai contează ? Austriecii erau vigilenţi: erau atenţi la credinţă, nu la origini.

Dar prenumele Haskil ? El ne apare drept sefard, căci o pianistă deosebit de talentată refugiată în Elveţia purta numele Clara Haskil.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 1 of 2044

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact