FESTIVALUL DATINILOR DE IARNĂ
„MARMAȚIA” 2019
EDIȚIA a 51-a
ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI
12 decembrie 2019,
Ora 15,00, Sala de spectacole “Monica Chifor”
Deschidrea oficială a Festivalului datinilor de iarnă „MARMAȚIA” 2019
NOAPTE DE VIS
Spectacol muzical-coregrafic
Organizează:Consiliul Local,Primăria, Școale de artă “Gheorghe Chivu“ Sighetu Mar...
Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.
În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...
În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României.
Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate:
-Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...
Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.
Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...
I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...
Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.
La peste doi ani de la ...
Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni.
Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...
De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu.
În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...
Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă...
De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt?
Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....
Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.
Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.
Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...
Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui.
Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei?
Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...
Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.
Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.
„Băimărenii” au ca pa...
Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...
Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...
Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...
Pe data de 5 august a.c. Centrul Cultural Româno-German “ Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg (Germania) s-a bucurat de oaspeţi de seamă:Ramona Chiriac- Consul General al României la München, Viorel Badea, președintele Comisiei Românilor de pretutindeni- Senat, Ovidiu Burdușa, secretar de stat DRP, Irina Neacşu, director general DRP, Mihai Dohotar, consilier secretar de stat DRP.Alături de aceștia au fost invitaţi: Helmine Buchsbaum și Werner Henning- consilieri în cadrul orașului Nürnberg.
În cadrul întâlnirii s-a prezentat din partea Centrului statistica pe ultimele 20 de luni, care a inclus numărul de persoane ajutate şi statistica oraşului cu numărul imigranţilor. Românii sunt pe locul doi cu aproape 15.000 de Români numai în Nürnberg. Au fost prezentate şi proiectele Centrului Cultural pentru anul 2020-2021.
Planeta noastră se confruntă cu un fenomen general de schimbări climatice rapide, de încălzire globală, cu impact major asupra mediului ambiant, asupra biodiversității și asupra condițiilor socio-economice. Academia Română consideră pe deplin justificată declaraţia din noiembrie 2019 a unui grup de peste 11.000 de oameni de știință din 153 de țări, care califică fenomenul de încălzire globală drept o situație de urgență climatică („climate emergency”). Față de această stare de fapt și la inițiativa secretarului general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, Academia Română a organizat un ciclu de conferințe și dezbateri publice privind schimbările globale.
S-a stins pâlpâind ca o candelă pe sfârșite, cel care a fost prof. dr. Mihai Dăncuş, eminent cercetător, muzeograf şi etnograf, etnolog şi om de cultură, timp de peste patru decenii director al Muzeului Maramureşului din Sighet, întemeietor şi promotor al Muzeului Satului din Sighet, acesta fiindu-i corolar al operei în peste cinci decenii de activitate, «primar al satului primordial», așa cum inspirat s-a spus despre el.
Maramureșean plin de dârzenie, a luptat cu toate vicisitudinile vieții pentru a realiza biruința spiritului asupra materiei. A cheltuit pentru aceasta suflet, sănătate si credință pentru propășirea nemului nostru românesc și a Bisericii greco-catolice, în mijlocul căreia trăia ca un bun urmaș al Episcopului unit Atanasie Rednic.
Om bun, cu dragoste de semeni, Mihai Dăncuş a fost un împătimit slujitor al tradițiilor populare maramureșene, al cuvântului scris căruia i-a dat viață făcându-l cuvânt rostit, în atâtea memorabile ocazii atât în mediul științific, cât și de la catedră, fiind un dascăl plin de râvnă și ardoare, cum puțini cărturari au trudit în atâta discreție și modestie ca el.
Înzestrat cu o judecată ageră, o memorie proverbială si cu o rară capacitate de ordonare și sistematizare a științei de carte căreia i s-a dedicat, s-a bucurat de prețuire unanimă, ca unul dintre cercetătorii cei mai prestigioși ai culturii populare maramureșene, pentru care a lucrat cu spor și pilduitoare tragere de inimă ... Iar opera pe care ne-a lăsat-o stă mărturie.
Lucreția Berzintu: - Acum, în pragul aniversării a două evenimente importante, aniversarea zilei de naștere a dumneavoastră cât și aniversarea a celor peste 20 de ani de la fondarea IFLAC (Forumul Internațional pentru literatură și o cultură a păcii), ce vă doriți cel mai mult?
Ada Aharoni: - Dorinţa mea este să văd Pacea Mondială împlinită şi ca lumea să devină un Sat Global înfloritor în zilele mele.
De-a lungul anilor ați scris numeroase cărți de literatură, în limbile: engleză, franceză, ebraică și traduse în mai multe limbi, fiind apreciate în toată lumea. Ce v-a inspirat în alegerea subiectelor?
Nuvele mele istorice se bazează pe experienţele mele adevărate, şi biografiile oamenilor pe care îi admir care au fost mari Lideri ai Păcii, ca de exemplu, cartea mea asupra lui Iţhak Rabin: ”Unde ale Păcii.”
Domnului/Doamnei consilier local al municipiului Sighetu Marmaţiei Prin Dispoziţia nr. 377 din data de 24 iulie 2020, Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, în temeiul dispoziţiilor art.133 alin.1, coroborat cu art.134 alin.1 lit. a, precum și a art. 196 alin. 1 lit. b, din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ a convocat Consiliul local al municipiului Sighetu Marmaţiei în şedinţă ordinară în data de 30.07.2020 ora 14 00 . Ședința Consiliul local al municipiului Sighetu Marmaţiei urmează a se desfășura în sistem videoconferință, cu următorul proiect al
ORDINII DE ZI:
proiect de hotărâre iniţiat de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei pentru aprobarea rectificării bugetului local al municipiului Sighetu Marmaţiei pe anul în curs precum și aprobarea modificării listei de investiții aferentă acestuia
2. proiect de hotărâre iniţiat de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei privind aprobarea modificării Hotărârii nr. 34/2020 a Consiliului local al municipiului Sighetu Marmaţiei privind actualizarea datelor cadastrale în vederea notării în Cartea Funciară a dreptului de proprietate publică al municipiului Sighetu Marmaţiei, asupra imobilului Punct de trecere a frontierei între Sighetu Marmaţiei - Solotvino și pod peste râul Tisa
3. proiect de hotărâre iniţiat de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei privind aprobarea Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico economici aferenți proiectului de investiție ”Modernizare și extindere sistem de supraveghere video în municipiul Sighetu Marmației”
proiect de hotărâre iniţiat de Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei privind aprobarea modificării Hotărârii nr. 61/2018 a Consiliului local al municipiului Sighetu Marmaţiei privind aprobarea iniţierii, depunerii şi implementării de către Municipiul Sighetu Marmaţiei, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10 îmbunătățirea infrastructurii educaționale, Obiectiv specific 10.1, creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului, apelul de proiecte nr. POR/102017/10/10.1B/7regiuni, a proiectului de investiție ,,Reabilitare și extindere pe orizontală în regim de înălțime D+P+2E Școala Gimnazială George Coșbuc” Sighetu Marmaţiei
Mai mulți tineri din Municipiul Sighetu Marmației au primit bani nerambursabili, printr-un proiect implementat de Primăria Sighet, pentru a-și începe o afacere. Cu banii oferiți prin proiect, cei selectați au devenit antreprenori, deschizându-și fiecare o afacere în domeniul pe care și l-a ales.
Domeniile în care s-au orientat aceștia sunt diverse. Prin deschiderea afacerilor, tinerii au creat și câteva zeci de noi locuri de muncă în oraș: „18 tineri antreprenori sigheteni au beneficiat, printr-un Start-Up, de câte 25.000 de euro prin proiectul derulat de către Primăria Sighet, denumit ROMarmația – abordare integrată a sărăciei și excluziunii sociale, ID 102133, cu o valoare totală de 4,5 milioane de euro. Proiectele de afaceri declarate câștigătoare sunt în domenii extrem de diverse: cosmetică, închiriere costume populare, bistro urban, utilaje construcții, spălătorie auto, mobilă, atelier confecții, club joacă copii, spălătorie profesională, lucrări în piatră, servicii curățenie clădiri, mini salon SPA, spălătorie self – service, coafor, lucrări amenajare interioare, vopsitorie auto etc. Aportul financiar al proiectului Primăriei Sighet este nerambursabil și va constitui, cu siguranță, începutul extrem de fericit al unor afaceri, al înființării a peste 60 de locuri de muncă și al susținerii inițiativei unor tineri întreprinzători. Succes în afaceri celor ce, de astăzi, viața le-a adus mai multă fericire și, desigur, 25.000 de euro în cont! Aproape o jumătate de milion de euro au primit cei 18 sigheteni, gata de pornirea unei afaceri”, a precizat Horia Scubli, primarul municipiului Sighetu Marmației.
Academia Română consideră că educația reprezintă unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale unei societăți și are implicații profunde și de durată în toate celelalte sectoare socio-economice.
Academia Română susține că educația se face în cadru social, prin interacțiunea directă dintre elevi, studenți, cadre didactice, părinți și oricare alte persoane și entități aflate în contextul conectării sociale. Academia Română remarcă utilitatea și eficiența desfășurării unor activități didactice în spațiul virtual, dar apreciază că educația on-line este o formă complementară educației directe, în sala de clasă.
Administrația județeană continuă investițiile în infrastructura rutieră, alocând resurse financiare și pentru repararea drumurilor care nu sunt parte a marilor proiecte derulate pe rețeaua județeană. În acest moment, aproximativ 200 de kilometri de drum județean se află în șantier în întreg județul, fie că ne referim la Drumul Nordului sau la drumurile de pe Valea Izei, Valea Ruscovei sau din Țara Lăpușului.
Pe lângă acestea, în urma rectificării bugetului județului Maramureș din luna iulie, Consiliul Județean Maramureș a suplimentat cu 5 milioane de lei bugetul societății comerciale „Drumuri-Poduri Maramureș S.A., pentru a continua investițiile în întreținerea și repararea drumurilor județene.
„Am promis că vom oferi maramureșenilor condiții de trafic cât mai bune, iar acest lucru nu este posibil decât printr-o infuzie de capital din partea Consiliului Județean Maramureș, astfel încat societatea Drumuri-Poduri Maramureș să poată interveni acolo unde este nevoie. Am militat pentru menținerea bugetului S.C. „Drumuri – Poduri Maramureș” S.A. la un nivel cât mai ridicat pentru că susțin dreptul maramureșenilor de a circula pe rețeaua de drumuri județene, în condiții optime.”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.
Pe data de 28 iulie , orele 20.00. ora României, Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni organizează o dezbatere publică pe facebook, la care sunteti invitaţi şi dumneavoastră.
Tema dezbaterii este situaţia României în contextul internaţional complex.
Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar
Târgu Lăpuş (Lăpuşul Unguresc/mg. Magyarlápos/gm. Laposh e atestat documentar din 1291: “Laps”; există un cuvânt în erzya lapuža- engleză <flat>, dar şi estonianul laps<e>-engleză <child>. În graiul locului sensul ar fi “brusture” ? În valašština lapoš- ch. "tlachal, kecal") are în componenţă următoarele sate: Boiereni, Borcut, Cătun, Cufoaia, Dămăcuşeni/mg. Domokos, Dobricu Lăpuşului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni.
Dispunerea radială a satelor în jurul centrului pare a indica o “concentrare” organizată iniţial cu scop militar, ceea ce ar indica o aşezare provenită din soldaţi şi colonişti avari sau post-avari/pre-maghiari (nu neapărat constituită iniţial pe amplasamentul actual).
Depresiunea Lăpuş a suferit un atac al tătarilor în 1657, iar reg. Zlín în 1663 (conform F. Bartoš lucrarea "Moravské Valašsko, kraj i lid", pag. 347).
MOL România și Fundația Pentru Comunitate au publicat lista premianților Mentor 2019
În decursul celor 10 ani de la înființarea Premiilor Mentor au fost distinși 101 profesori și antrenori de excepție
Nominalizările pentru ediția din acest an pot fi trimise, online, până la 31 decembrie 2020
21 iulie 2020, București – MOL România și Fundația Pentru Comunitate au publicat lista premianților ediției jubiliare 2019 a Premiilor Mentor pentru excelență în educație și au anunțat ediția a 11-a, 2020, a programului. Nominalizările pentru ediția a 11-a pot fi depuse până la sfârșitul anului.
Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar
Vlachovice se situează în regiunea Zlín, Republica Cehă, în regiunea etnografică a Valahiei morave (Moravské Valašsko). Are în vecinătate Újezd şi Vlachova Lhota (în nord), Křekov şi Brumov-Bylnice (în est)... Slavičin, Lipova şi Haluzice (în est). Cea mai importantă localitate din proximitate este Valašske Klobouky (5 km)... şi Zlín (23 km). Comuna se compune din satele Vlachovice şi Vrbětice (aceasta a fost ataşată ulterior administrativ localităţii Vlachovice).
E o localitate mică cu cca. sub 1500 locuitori (în 2018-2019, exact 1468), ce se evidenţiază printr-un muzeu etnografic cu specificul etnografic al zonei sudice a regiunii Moravské Valašsko. Costumele aduc relativ mult cu cele din Ardeal (Ţara Lăpuşului ?), dar nu sunt etnograf să mă pronunţ. Orice comparaţii cu oiconime din România sau Republica Moldova precum (P)uieşti (Vaslui) ori Uiasca (Argeş); o exista şi Uieşti ?) ori Uideşti (Suceava), (munţii) Leaota (Grupa Bucegi vârf Leaota 2133 m), Cricova (Rp. Moldova) ori Cricovu Dulce (Dâmboviţa), numele scriitorului Ioan Slavici, Lipova (Arad), (munţii) Clăbucet (Carpaţii de Curbură) şi denumirea arhaizantă Vlaşca îmi par total forţate şi conjuncturale, neputând avea o (clară) legătură directă (un râu Morava curge şi în estul Serbiei, la limita vestică a ţinutului timocean cu o prezenţă importantă vlahă ca spaţiu etnografic-"tampon" între sârbi şi bulgari, care odinioară cobora până aproape de actuala graniţă cu FYROM-Macedonia; amintesc vârful Gramada 1719 m).
S-a stins pâlpâind ca o candelă pe sfârșite, cel care a fost prof. dr. Mihai Dăncuş, eminent cercetător, muzeograf şi etnograf, etnolog şi om de cultură, timp de peste patru decenii director al Muzeului Maramureşului din Sighet, întemeietor şi promotor al Muzeului Satului din Sighet, acesta fiindu-i corolar al operei în peste cinci decenii de activitate, «primar al satului primordial», așa cum inspirat s-a spus despre el.
Comunicat
Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar
MOL România și Fundația Pentru Comunitate au publicat lista premianților Mentor 2019
Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar
