Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.
În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...
În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României.
Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate:
-Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...
Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.
Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...
I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...
Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.
La peste doi ani de la ...
Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni.
Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...
De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu.
În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...
Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă...
De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt?
Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....
Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.
Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.
Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...
Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui.
Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei?
Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...
Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.
Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.
„Băimărenii” au ca pa...
Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...
Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...
Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...
Domnule Ciocan, iată că acum, la finalul turului pe bicicletă pe care l-aţi făcut împreună cu ASR Principele Nicolae şi cu alte persoane din anturajul regal, putem să stăm, în sfârşit, puţin de vorbă.
1.Cum a fost cursa? Nu mă gândesc că dumneavoastră aţi fi avut momente de oboseală pe parcurs. Dar la Principele Nicolae sau la celelalte persoane care v-au insoţit s-a putut observa vreun moment intenţia de a aba...
Fundația Ucrainienilor Huțuli din România, în parteneriat cu Asociația SINAPTICA – Maramureș, anunță inaugurarea Colecției Huțulii Maramureșeni din Repedea.
Evenimentul are loc în ziua de 11 noiembrie, ora 13.00, în comuna Repedea, județul Maramureș și este organizat în cadrul proiectului Colecția Huțulii Maramureșeni din Repedea. Proiectul cultural este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Academia Română și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române organizează joi, 7 noiembrie 2019, evenimentul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989“, prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la sfârșitul regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est.
Evenimentul va debuta la ora 10 cu ceremonia de dezvelire a unei bucăți din Zidul Berlinului, recent intrată în patrimoniul Academiei Române și amplasată în Parcul Academiei din Calea Victoriei nr. 125. La ceremonie vor lua parteES domnul Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la București, și ES domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania. Vor participa, de asemenea, importante personalităţi ale vieţii academice, culturale, științifice, religioase, politice și diplomatice românești, precum și invitaţi din Germania.
Flashover (Cluj) - Concert în Friends Sighet pe 8 noiembrie 2019, de la ora 20.
Flashover s-a format în vara lui 2018 de către Roje și Teodora Bârla, doi muzicieni din Cluj-Napoca care ne vor oferi o seară specială de muzică Electro, Jazz, Downtempo, Chamber Music, Trip Hop, Experimental.
Trupa ne va încânta cu adaptări personale ale unor piese semnate Pink Floyd, Leonard Cohen, Nancy Sinatra, Chris Isaak, Tori Amos, George Michael, Sade, H.I.M., Diana Krall, Haddaway, Red Hot Chilli Peapers, Morcheeba, Shivaree, Kovacs, Portishead, Hooverphonicși multe altele.
A ieșit de sub tipar monografiaCorului Bisericii Ortodoxe Române “Adormirea Maicii Domnului” din Sighetu Marmaţiei - 50 de ani de activitate neîntreruptă -1969-2019.
Cartea cuprinde date importante din activitatea Bisericii cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, pagini și fotografii din cei 50 de ani de la înființarea corului, partituri muzicale inedite, o carte ducument.
Reprezentantul Permanent al României la Națiunile Unite, ambasadorul Ion I. Jinga, a moderat joi, 31 octombrie 2019, în calitate de preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni la New York, dezbaterea intitulata “Lupta împotriva traficului transfrontalier de arme mici şi uşoare în spaţiul francofon”, organizat în marja celei de-a 74-a sesiuni a Comisiei pentru Securitate Inte rnaţională şi Dezarmare (Comisia I).
Evenimentul a fost co-organizat de Misiunea Permanentă a României la ONU New York, Misiunea Permanentă a Franţei la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva, Misiunea Permanentă a Mali la ONU New York, Misiunea Permanentă a Marocului la ONU New York şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei.
Plimob Sighetu Marmației va reprezenta județul Maramureș la faza zonală a Trofeului „Gheorghe Ola”, după ce a câștigat locul I la etapa județeană.
Opt echipe au luptat în Maramureș pentru câștigarea Trofeului „Gheorghe Ola” – ediția 2019. Competiția a avut loc marţi, în sala de sport a Școlii „Vasile Alecsandri” din Baia Mare.
Rezultatele meciurilor Trofeului „Gheorghe Ola”, ediția 2019: Sporting Maramureș – CSȘ 2 Baia Mare 4-0; Plimob Sighetu Marmației – Minerul Baia Sprie 4-0; Minerul Baia Mare – Viitorul Sighetu Marmației 2-1; Dynamic Baia Mare – Electrica Baia Mare 1-3; CSȘ 2 Baia Mare – Viitorul Sighetu Marmației 2-4; Minerul Baia Sprie – Electrica Baia Mare 2-1; Sporting Maramureș – Minerul Baia Mare 5-0; Plimob Sighetu Marmației – Dynamic Baia Mare 7-1; Minerul Baia Mare – CSȘ 2 Baia Mare 1-2; Dynamic Baia Mare – Minerul Baia Sprie 1-5; Viitorul Sighetu Marmației – Sporting Maramureș 0-6; Electrica Baia Mare – Plimob Sighetu Marmației 1-4; Plimob Sighetu Marmației – Viitorul Sighetu Marmației 4-1; Sporting Maramureș – Minerul Baia Sprie 3-0; Finala mică: Minerul Baia Sprie – Viitorul Sighetu Marmației 0-3; Finala mare: Sporting Maramureș – Plimob Sighetu Marmației 4-5 (1-1 după timpul regulamentar de joc).
La Centrul Cultural Sighetu Marmației, în prezența doamnei Ileana Cozmuța , a unor jurnaliști, oameni de cultură, a fost lansată cartea “Călătorie spre constelaţia scorpionului – Augustin Cozmuţa 75”. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. Evenimentul a fost moderat de prof.dr. Ioan Dorel Todea care făcut o scurtă prezentare a personalității lui Augustin Cozmuţa după care au vorbit Ioan Ardelean Pruncu, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu, Gheorghe Pârja și Ileana Cozmuță. Fiecare dintre cei care l-au cunoscu, s-au au colaborat au evocat momente inedite din întâlnirile cu Augustin Cozmuța.
Doamna Ileana Cozmuța a povestit despre modul în care s-a născut cartea, despre simbolurile de pe copertă, despre cei care au contribuit cu texte, despre soțul și omul lângă care ar fi aniversat zilele acestea 47 de ani de căsnicie.
La 14 noiembrie 2019, Agustin Cozmuța ar fi împlinit 75 de ani. În 22 noiembrie se vor împlini patru ani de la plecarea lui dintre noi. Colegii și prietenii lui maramureșeni i-au dedicat un frumos „jurnal” al călătoriei lui spre „constelația scorpionului”. Un omagiu postum bine meritat.
Agustin Cozmuța a practicat un jurnalism cultural. Critic, istoric al fenomenului artistic, journalist şi-a făcut datoria făra compromisuri: a comentat, a analizat, a scris despre scriitori, artişti plastici şi muzicieni. În multe cazuri cronicile lui Augustin Cozmuţa a devenit adevărate eseuri cu trimiteri şi conexiuni cu istoria literară, cu arta dramatică şi scenică.
Despre proiectul noului pod peste Tisa de la Sighet nu s-a mai vorbitt de luni de zile, deși este un proiect așteptat atât de maramureșeni, cât și de românii din Transcarpatia.
Recent, prefectul Vasile Moldovan a avut o întâlnire de lucru cu șeful misiunii deiplomatice a României de la Solotvino, consulul Grațian – Florin Pârvu și consulul Gheorghe Anghel, la care au participat și directorii unor instituții precum ISJ, ITM sau Direcția Județeabă pentru Tineret și Sport. În cadrul întâlnirii au fost abordate aspecte referitoare la identificarea oportunităților de colaborare pentru românii din regiunea Transcarpatia.
”Am stabilit împreună cu diplomații țării noastre implicarea în proiecte culturale, sportive, tineret și turism pentru comunitățile de români din Transcarpatia. Vom avea parteneriate la nivel instituțional care să sprijine schimburile culturale, participarea la competiții sportive, proiectele pentru tineri, vizitarea unor obiective istorice, culturale și turistice și care vor fi derulate sub patronajul Instituției Prefectului-Județul Maramureș și Consulatul României la Solotvino”, a spus prefectul Vasile Moldovan.
La Centrul Cultural Sighetu Marmației, în prezența doamnei Ileana Cozmuța , a unor jurnaliști, oameni de cultură, a fost lansată cartea “Călătorie spre constelaţia scorpionului – Augustin Cozmuţa 75”. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. Evenimentul a fost moderat de prof.dr. Ioan Dorel Todea care făcut o scurtă prezentare a personalității lui Augustin Cozmuţa după care au vorbit Ioan Ardelean Pruncu, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Scheianu, Gheorghe Pârja și Ileana Cozmuță. Fiecare dintre cei care l-au cunoscu, s-au au colaborat au evocat momente inedite din întâlnirile cu Augustin Cozmuța.
